Retentia pielii naparlite la reptile

Figura 1 Problemele legate de naparlire sunt comune la serpii si la unele reptile tinute in captivitate

1. Intelegerea naparlirii sau a ecdysis-ului

2. Solzii

Toate reptilele sunt acoperite cu solzi care le protejeaza de leziuni si deshidratare. Derivati din epiderm, solzii constau in principal in keratina si sunt atasati unul de altul printr-o piele fina (figura 2). Exista doua tipuri de solzi de baza. Solzii relativ mici se suprapun asemanator tiglelor unui acoperis, pe suprafetele dorsale si laterale ale serpilor si a majoritatii reptilelor (Figura 3). Solzii relativi scurti, lati numiti „placi”, aranjati precum treptele unei scari, sunt gasiti pe partea ventrala (Figura 4) (Cooper 2006, Mader an n/a).

Figura 2 Solzii sunt atasati unul de celalta printr-o piele fina (albul din pielea naparlita, ilustrata aici).

Figura 3. Solzii relativi mici, care se suprapun asemeni tiglelor de pe casa, acopera suprafetele dorsale si cele laterale ale serpilor si a majoritatii soparlelor.

Figura 4 Ilustrat aici, sunt placile sau solzii abdominali din pielea naparlita. Imagine realizata de Grongar.

3. Ecdysis

Noii solzi cresc sub cei vechi, sub cei mai superficiali. La serpi si la unele reptile gecko, naparlirea, formarea crustei sau ecdysis-ul este un proces activ, complex care apare pe parcursul vietii animalului (Caseta 1).

4. Caseta 1. Fazele ciclului de naparlire la sarpe (Cooper 2006)

Pe parcursul primelor 5-7 zile ale fazei de reinnoire, lichidul limfatic se colecteaza intre pielea veche si cea noua. Acest lucru cauzeaza aspectul mat al pielii, semnele devin mai putin distincte, iar ochii devin opaci sau de culoare albastru-laptos. Aceste modificari incep sa apara si pe suprafata ventrala a cozii si se extind cranial (Fitzgerald 2006, Mader n/a). Vederea este dramatic afectata pe parcursul acestei perioade, punand reptilele sub riscul leziunilor datorate muscaturilor de prada. Serpii din acest stadiu par de asemenea sa fie mai sensibili la atingere, devenind iritabili si mai predispusi la muscat. La sfarsitul fazei de reinnoire, ochii sunt clari si pielea apare lucioasa. Naparlirea incepe in special la 3-4 zile dupa ce pielea se curata (Fitzgerald 2006). Pe parcursul naparlirii, pielea este in special susceptibila la traumatisme, infectii si expunere toxica (Cooper 2006). 

Durata si frecventa ciclului de naparlire sunt afectate de un numar de factori care includ varsta si starea nutritionala (Navarre 2006). Reptilele tinere, cu crestere activa naparlesc mai frecvent decat adultii maturi.

Naparlirile complete apar periodic la serpi si la unele soparle. Pielea este naparlita normal intr-o singura bucata, intoarsa asemeni unei sosete trase de sus in jos (Figura 5). Naparlirile sunt partiale la majoritatea soparlelor si a crocodilienilor, iar pielea este eliminata in petice (Figura 6). Cand un sarpe naparleste partial, acest lucru semnifica prezenta unei probleme de baza. Soparlele Gecko deseori ingereaza bucatile de piele naparlita, deci acestea nu sunt observate in mediu.

Figura 5 Serpii in mod normal, naparlesc complet. Pielea este naparlita intr-o singura bucata, intorcandu-se asemeni unei sosete trase de sus in jos. 

Figura 6 Naparlire normala, cu bucati, la o iguana.

Chelonieinii naparlesc de asemenea, pe pielea de pe gat, membre si coada, iar testoasele acvatice naparlesc solzii de pe carapace si plastron.

5. Punctele cheie ale ingrijirii de urgenta

Dysecdysis nu este o problema de urgenta, dar totusi cand este observata o naparlire dificila, problema ar trebui gestionata corespunzator. (de la Navarre 2006). 

6. Gestionarea cazului

7. Semne

In principal o boala a reptilelor captive, dysecdysis este sporadic observata la reptilele libere. Printre reptilele captive, naparlirile dificile sunt cel mai des observate la cele cu un ciclu complet de naparlire: serpii si unele reptile gecko precum Leopardul Gecko (Eublepharis macularius) si Africanul Gecko cu coada groasa (Hemitheconyx caudicinctus) (Stahl 2013). Unele soparle (Tiliqua spp.) cu degete relativ mici, sunt predispuse la retentia pielii naparlite pe degete (Fig.7).

Figura 7. Degetele relativ mici ale soparlelor cu limba albastra (Tiliqua spp.) prezinta riscul crescut al retentiei pielii naparlite.

8. Istoric

• obtinerea informatiilor detaliate despre istoricul medical al pacientului precum si informatiile legate de crestere, inclusiv temperatura din cusca si umiditatea relativa. 
• cand a aparut ultima naparlire?
• exista un istoric al formarii de cicatrici, arsuri termice sau incizii chirurgicale? Prezenta leziunilor pielii creste riscul pentru dysecdysis dramatic.

9. Examinarea vizuala

Amanati examinarea fizica daca reptila pare sa fie la mijlocul ciclului de naparlire. Manipularea reptilelor, in special a serpilor si a unor reptile Gecko, pe parcursul naparlirii, poate cauza leziuni ale pielii si dysecdysis ulterior (de la Navarre 2006).

10. Examinarea fizica

Realizati un examen fizic complet. Retentia pielii naparlite este cel mai des observata pe coada, cap si ochi. Naparlirea neuniforma poate fi gasita de asemenea pe anexele ornamentale, precum creasta de la soparle preucm iguanele, precum si pe degete. Retentia pielii naparlite pe extremitatile distale poate servi ca si benzi constrictive care impiedica fluxul sangvin normal si cauzeaza necroza avasculara si posibil osteomielita secundara (Stahl 2013).

Retentia pielii napalite in sau in jurul narilor poate provoca sunete de suierat sau fluierat care pot fi interpretate ca si boli respiratorii.

De asemenea, testati cu atentie pacientul pentru prezenta inflamatiei si a ectoparazitilor. Straturile retinute de epiderm keratinizat pot servi ca si focar de infectie, in special in jurul cavitatii bucale si a ochilor, conducand la stomatita si conjunctivita. Soparlele cu limba albastra sunt predispuse in special la retentia pielii naparlite in jurul cavitatii bucale (Stahl 2013).

11. Cauzele de baza

In multe cazuri, dysecdysis este direct asociat cu managementul sau cresterea necorespunzatoare:

• temperatura inadecvata a mediului (prea rece)
• umiditate inadecvata (prea uscat sau fara acces la apa)
• nutritie necorespunzatoare
• manipulare inadecvata (vezi examenul vizual mai sus)
• lipsa ornamentelor din cusca (de ex pietre, ramuri, busteni pentru a se freca)
• calitatea slaba a apei, iluminarea inadecvata si/sau lipsa punctelor adecvate de incalzire pentru testoasele acvatice sau semi-acvatice.

Retentia pielii naparlite poate fi de asemenea asociata cu o problema medicala, inclusiv:

• boli fungice sau bacteriene ale pielii
• ectoparaziti, precum acarienii, pot interfera cu procesul normal de naparlire precum si arsurile, cicatricile vechi si plagile muscate (figura 8)
• hipoproteinemia (de ex. Malnutritia, infometarea)
• hipovitaminoza A la cameleoni (Stahl 1997)
• boli sistemice

Figura 8 Naparlire dificila (sageata) la un piton birmanez (Python bivittatus) cu ectoparaziti

12. Diagnosticul diferential

• dermatita
• traumatism
• naparlire excesiva cauzata de boala tiroidei

13. Diagnostic

In cazul in care cresterea a fost corectata si dysecdysis persista sau reapare, un diagnostic complet este de obicei indicat:

• teste radiologice daca exista semne ale necrozei avasculare pentru a evalua prezenta la nivel osos a osteomielitei
• citologie, C/S a zonelor inflamate/infectate

Trimiteti pacientul la un medic veterinar specializat pe reptile daca este posibil, avand in vedere ca tehnici de diagnostic precum biopsia, histopatologia si testarea tiroidei ar putea fi indicate (Dadone 2010).

O exceptie de la aceasta regula ar fi reptilele cu cicatrici, arsuri termice sau incizii chirurgicale, deoarece retentia pielii naparlite reapare frecvent in regiunile afectate.

14. Terapii

Utilizati o abordare blanda, conservativa pentru retentia pielii naparlite. Incercarile de a indeparta prematur pielea retinuta poate leziona permanent si poate lasa cicatrici pe stratul nou de piele care se afla dedesubt.

1. Hidratati pielea: Inmuierea cu apa calda (29.4ºC) este de obicei cea mai buna cale de a indeparta pielea (Fitzgerald 2006, de la Navarre 2006) pentru aproximativ 15-30 minute. Apa ar trebui sa fie suficient de multa pentru a acoperi corpul reptilei dar nu atat de multa incat reptila sa trebuiasca sa inoate pentru viata sa. Reptilele scufundate in apa nu ar trebui lasate nesupravegheate (de la Navarre 2006). Pentru a reduce riscul frisoanelor, aerul ar trebui sa fie cald si fara curenti. Adaugarea unui prosop din bumbac de dimensiuni adecvate sau a unui prosop din panza poate indeparta bland pielea pe masura ce reptila se misca peste prosop (de la Navarre 2006). Imbaierile pot fi repetate pentru o perioada de cateva zile pana la indepartarea completa a pielii, dar totsi lungimea timpului necesar va varia in functie de numarul de straturi de piele anormal prezente. Alternativ, reptilele si mediul lor pot fi pulverizate cu apa calduta. Asigurarea unui microhabitat umed sau a unui umidificator poate fi de asemenea de ajutor.Plasati o cutie de plastic cu o intrare pe o parte si un strat fin de muschi sphagnum umezit sau vermiculit pe podea (Stahl 2013).
2. Corectati problemele de crestere: educati proprietarul cu privire la umiditatea relativa adecvata, temperatura custii si decorul acesteia care ar trebui asigurate. Asigurati-va ca testoasele acvatice sau semi-acvatice au puncte adecvate de caldura, lumina si o calitate adecvata a apei.
3. Oferiti antiseptice si antimicrobiene dupa caz: In general imbaierile sunt adecvae dar antisepticele sunt indicate daca exista semne ale inflamatiei sau ale infectiei superficiale. Solutia diluata de clorhexidina (o parte clorhexidina la 50 parti solutie salina) este des utilizata (de la Navarre 2006, Fitzgerald 2006). Alternativ, crema antimicrobiana topica, precum crema cu sulfadiazina de argint, poate fi aplicata leziunilor focale, superficiale precum ulcerele. Infectiile secundare sunt de obicei cauzate de bacterii Gram-negative precum Pseudomonas spp., Aeromonas spp., Klebsiella spp. si Salmonella spp., precum si de anaerobi precum Bacteroides spp., Fusobacterium spp. si Clostridium spp. (Stahl 2013). Mai rar, infectiile fungige pot fi asociate cu dysecdysis (Dadone 2010, Stahl 2013).

15. Prognostic

Prognosticul pentru reptilele cu dysecdysis este in general unul bun. O data ce cauza de baza a retentiei pielii a fost identificata si adresata, ciclul de naparlire de obicei revine la normal dupa 2-4 cicluri (de la Navarre 2006). O exceptie de la acesta regula include reptilele cu cicatrici sau arsuri termice care exprima frecvent probleme cronice, persistente ale naparlirii. Proprietarii reptilelor afectate pot fi invatati sa sprijine naparlirea cu imbaieri, pulverizari si prosoape umede, calde (de la Navarre 2006). Reptilele cu retentia pielii pe degete pot de asemenea sa aiba un prognostic mai rezervat daca problema este suficient de serioasa incat sa cauzeze benzi de constrictie. Necroza avasculara poate cauza naparlirea pielii si osteomielita.