Patologia reptilelor include in zona oro-faringiana boli ale cavitatii bucale, ale faringelui si a deschiderii orale esofagiene. Consecutiv afectarii acestor zone in general se constata anorexie, salivatie (uneori cu scurgeri de saliva filanta), leziuni la nivelul limbii uneori chiar cu paralizie linguala, gingivite evolutive, iar in formele avansate se ajunge pana la pierderea dintilor si eroziuni bucale grave. La ofidieni in mod particular patologia oro-faringiana are cel mai adesea etiologie bacterianasi mai rar cauze virale, fungice sau parazitare. Virozele oro-faringiene evolueaza mai frecvent in perioadele de trecere de la sezoanele reci la sezoanele calde, acestea favorizand actiunea unor virusuri Herpes la nivel gingival. La serpii intretinuti in captivitate stomatitele cu Herpesvirus apar cel mai des in perioadele de reproducere, suprapunandu-se peste probleme ale metabolismului general (in aceste perioade serpii refuza hranirea) si o serie de disfunctii imunitare. 

Termenul de „urgenta” este evident ca inseamna un lucru diferit pentru fiecare om. Definitia pentru o urgenta este aceea ca este o problema ce necesita o interventie imediata pentru a preveni moartea, boala ireversibila/progresul leziunilor sau durerea. Insa, definitia unui client pentru termenul de urgenta include adesea: ei „tocmai au observat problema”, „acesta a fost momentul potrivit pentru a se prezenta”, ei „incep sa se simta vinovati cu privire la problema”, ei „au crezut ca se va duce de la sine si nu s-a dus” si, bineinteles, tot ce implica sangele. O alta posibilitate de luat in considerare este aparitia unui lucru normal pentru un individ care nu este constient ca asemenea lucruri sunt normale la o anumita specie. Incercarea de a sumariza toate urgentele care pot fi vazute, este peste posibilitatile unui singur articol insa vom discuta sumar cinci din cele  mai frecvente aspecte pentru reptilele de companie, inclusiv diagnosticul diferential, stabilizarea, prognosticul si tratamentele pe termen lung. 

Prezenta unei naparliri dificile sau „dysecdysis” este observat des la serpii si soparlele debilitate. Dysecdysis nu este in sine o problema primara, ci mai degraba un semn al unei probleme de baza (Figura 1) (de la Navarre 2006).Toate reptilele sunt acoperite cu solzi care le protejeaza de leziuni si deshidratare. Derivati din epiderm, solzii constau in principal in keratina si sunt atasati unul de altul printr-o piele fina (figura 2). Exista doua tipuri de solzi de baza. Solzii relativ mici se suprapun asemanator tiglelor unui acoperis, pe suprafetele dorsale si laterale ale serpilor si a majoritatii reptilelor (Figura 3). Solzii relativi scurti, lati numiti „placi”, aranjati precum treptele unei scari, sunt gasiti pe partea ventrala (Figura 4)

Alegerea efectiva a medicamentelor potrivite in timpul unei urgente, poate face diferenta dintre viata si moarte. Schema a fost conceputa sa adune informatii din intreaga literatura si sa furnizeze dozele corecte pentru medicamentele de urgenta in cazul speciilor exotice intalnite in practica curenta.

Monitorizati cu atentie functia respiratorie, deoarece pot aparea cu usurinta obstructii respiratorii, inainte ca pacientul sa isi recapete cunostinta. In cazul pasarilor si reptilelor, o importanta deosebita o are minimalizarea hipotensiunii ortostatice prin mentinerea pacientului intr-o pozitie corporala cat mai naturala, raportata la planul orizontal (orizontala si sternala in cazul reptilelor si mamiferelor, orizontala si laterala in cazul pasarilor) si prin schimbarea foarte lenta a acestor pozitii.

Considerente generale
Daca pentru clinicieni, terapia diferitelor afectiuni la mamifere nu mai reprezinta un mister, testoasele reprezinta mereu o provocare. Exista numeroase argumente privind acest lucru, dintre care amintim:

In primavara anului 2004, intr-una din zile am fost contactat telefonic de catre o persoana care nu vorbea bine romaneste si care mi-a spus ca are un shar pei cu probleme. Ajuns la cabinet, proprietarul avea un cos acoperit, de dimensiuni mari.

Am intrebat ce probleme are cainele si mi-a raspuns ca este vorba de un sarpe - intelesesem gresit. in cos se afla incolacit un piton de aproximativ 4 metri lungime, care apartinea unui circ ce se afla in acea perioda la Craiova si care prezenta in zona capului un abces destul de mare.Am luat hotararea sa intervin chirurgical.

Problema nu era interventia chirurgicala in sine, ci contentia acelui piton care, dupa cum se stie, nu se anesteziaza. La avertizarea proprietarului, am apelat la patru oameni pentru a imo - biliza sarpele si a preveni astfel o eventuala incolatacire a sa.

Deoarece abcesul era in zona capului, a trebuit sa tin cont ca in cazul in care sarpele m-ar fi muscat de mana, cel mai indicat era sa nu reactionez in niciun fel. Pentru a rezolva problema, a trebuit sa intervin atat din exteriorul caviatii bucale cat si din interior.

Interventia chirurgicala a durat aproximativ cincizeci de minute si a decurs fara incidente iar recuperarea s-a facut destul de bine, intr-un timp relativ scurt.

La cateva zile de la aceasta interventie chirurgicala, am fost solicitat de acelasi proprietar sa operez un alt pacient, care apartinea tot circului - de data aceasta era vorba de un aligator in vars ta de 12 ani si aproximativ 70-80 kg.