updated 11:51 AM UTC, Sep 28, 2023 Europe/Bucharest

Anestezia locala pentru interventiile oculare la rumegatoare  

I.   Tehnicile de anestezie topice si regionale se folosesc pentru interventiile chirurgicale la nivelul ochiului si al structurilor sale anexe; paralizia pleoapelor (fara analgezie) este realizata prin desensibilizarea selectiva a ramurii auriculo-palpebrale a nervului facial (provocand akinezie); anestezia ochiului si orbitei si imobilizarea globului ocular se realizeaza in general prin tehnica Peterson (Fig. 1, A).

Deplasarea abomasului spre stanga (DAS) la vacile de lapte

DAS este o afectiune cu o etioogie multifactoriala care apare in efectivele de vaci hranite cu ratii unice, cu un procent redus de fibroase si cantitati mari de concentrate.

Deplasarea spre stanga a abomasului implica deplasarea din pozitia sa normala - el fiind situat in mod normal pe planseul cavitatii abdominale, la dreapta fata de linia mediana - pe sub rumen, spre partea stanga a abdomenului, fiind apoi prins intre rumen si peretele abdominal stang. Incidenta bolii este crescuta in intervalul imediat dupa fatare de obicei pana la 45 de zile postpartum si la animalele cu boli asociate.

Limfagita ulcerativa la bovine

Limfangita ulcerativa este o infectie bacteriana rara a vaselor limfatice cutanate. Plagile cutanate se pot contamina cu numeroase bacterii, in special cu Arcanobacterium pyogenes, Cory nebacterium pseudotuberculosis, Staphylococcus aureus si cu streptococi beta-hemolitici. Infectiile suprapuse sunt posibile. Nu exista predilectie in functie de rasa, sex sau varsta. 

FOLICULITA SI FURUNCULOZA la bovine

Foliculita (inflamatia foliculului pilos) si furunculoza (degradarea foliculului pilos) apar rar, indiferent de zona geografic si sunt cauzate de bine-cunoscutul Staphylococcus aureus sau, mai putin cunoscutul, S. hyicus, iar factorii favorizanti includ traumatismele si umezeala. Nu pare sa existe o predilectie in functie de rasa, sex sau varsta.

IMPETIGO - boala bacteriana de piele la vaca

Impetigo (latina: atac; eruptie scabioasa) este un tip de dermatita pustuloasa superficiala care nu implica foliculii pilosi. Este frecvent, cosmopolit si cauzat de Staphylococcus aureus, iar factorii predispozanti ai bolii sunt reprezentati de traumatisme, umezeala constanta si de stresul parturitiei. Rasele de lapte si vacile aflate in lactatie sunt predispuse. 

Ingrijirea neonatala la rumegatoare

Perioada neonatala este un moment de pierderi semnificative ale producatorului prin morbiditate si mortalitate. Viteii proaspat fatati sunt sensibili la diverse conditii odata cu adaptarea la noul mediu. Infometarea si hipotermia sunt printre cauzele principale ale mortalitatii in primele trei zile de viata. Ingrijirea celor foarte tineri implica nu numai cunostinte despre rutina ingrijirii ci si recunoasterea anomaliilor. Identificarea timpurie si tratamentul acestor probleme ofera cea mai buna sansa de succes.

Prevenirea conjunctivitei la bovine

Conjunctivita este des intalnitain lunile de vara. Conjunctivita -  sau keratoconjunctivita infectioasa bovina – este cea mai comuna boala a ochiului la bovine. Conjunctivita cauzeaza atat pierderi economice in randul producatorilor, cat si durere si suferinta animalelor afectate, avand un impact negativ asupra bunastarii acestora. Cauzata de infectia corneei cu bacteria Moraxella bovis (M. Bovis), conjuctivita se traduce prin ulcere corneene dureroase si inflamatia ochiului si pielii ce inconjoara ochiul (conjunctiva).

RECOLTAREA, EXAMENUL SI PRELUCRAREA SPERMEI LA TAURINE IN VEDEREA CONSERVARII

Managementul masculilor in vederea recoltarii spermei:

Producerea unui material seminal de buna calitate depinde de conditiile asigurate masculilor. In cazul in care masculii tineri sunt hraniti si intretinuti corespunzator, sperma poate fi colectata eficient la urma­toarele varste aproximative: tauri - 12 luni; berbeci, tapi, vieri - 7 la 8 luni; armasari - 24 de luni. Alimentatia exercita un efect notabil asupra gradului de dezvoltare sexuala la toate animalele de ferma. In cazul restrictionarii aportului energetic, cresterea testiculara este intarziata, momentul instalarii pubertatii este amanat iar productia spermatica este redusa. O alimentatie carentata prelungita poate cauza infertilitate. Pe de alta parte, o alimentatie care asigura unii nutrienti in exces determina ingrasarea masculilor si, de asemenea, afectarea caracteristicilor spermei.

Dimensiunile testiculare sunt importante prin corelatia evidentiata intre dimensiunile testiculelor si potentialul productiei spermatice. Testiculele se maresc in volum pe masura apropierii pubertatii, iar la varsta de aproximativ un an, taurii ating aproape 50% din potentialul caracteristic masculilor maturi. Dimensiunile testiculare reprezinta un caracter transmis dominant, monitorizarea sa facandu-se cu usurinta prin masurarea circumferintei scrotale.

Carcinomul spinocelular cu localizare oculara la bovine

Aceasta afectiune reprezinta cea mai intalnita forma de tumora la nivelul globului ocular si anexelor acestuia in randul bovinelor. Poate cuprinde atat pleoapele inferioara si superioara, cat si conjunctiva sau corneea. Este o tumora agresiva local in majoritatea cazurilor, metastazand mai tarziu in cursul evolutiei bolii (Fig. 1-4). Diagnosticul se bazeaza pe aspectul tumorii, corelat cu analiza histopatologica a biopsiei (Fig. 5, 6).

Microbiologia Rumenului si valoarea nutritiva a acestuia

Temperatura corporala a bovinelor variaza intre 37,8 si 40ºC, in functie de suprafata corporala, perioada din zi, stadiul fiziologic; la nivel ruminal temperatura este in jur de 40ºC ceea ce favorizeaza o fermentatie corespunzatoare, aspect de care va trebui sa se tina seama la momentul recoltarii si transportului probelor de lichid ruminal in vederea analizarii acestora.

Perioada peripartum la rumegatoare

Perioada peripartum este o perioada cu risc crescut pentru fetus si pentru mama. Aproximativ 5-10% din viteii fatati anual si 15-20% din mieii fatati anual in Statele Unite, mor inainte de intarcare. Intre 50% si 70% mortalitatea neonatala apare in primele 3 zile de viata, distocia, infometarea si hipotermia fiind responsabile pentru 50-60% din aceste pierderi. Viabilitatea fetala redusa deseori reflecta gestionarea gresita a nutritiei materne si/sau mediul de pe parcursul ultimului trimestru de gestatie si/sau perioadele prepartum si peripartum. Investigatiile morbiditatii perinatale si a mortalitatii ar trebui sa inceapa cu evaluarea managementului matern. Unele dinte cele mai comune cauze ale fatarii neviabile si ale mortalitatii perinatale sunt enumerate in caseta 1.

Insuficienta renala - diagnostic si tratament

Insuficienta renala (I.R.) este un sindrom clinic, umoral si urinar care apare consecutiv incapacitatii rinichilor de a-si indeplini functiile in asigurarea homeostaziei organismului. Mai este denumita: uremie, retentie azotata sau insuficienta urinara. In functie de sediul procesului patologic se distinge I.R. prerenala, renala si postrenala. Uremia prerenala (functionala) este cauzata de toate starile care reduc debitul circulator la nivel renal: insuficienta cardiaca congestiva, stari de soc, deshidratari consecutive diareilor sau vomitarilor incoercibile, excesul de proteine preformate din hrana. Uremia renala (organica) se instituie in cazul in care 75% din tesutul renal este scos din functie. Este consecinta unor boli renale: angiospasm, nefroze, nefrite, hidronefroza, neoplazii, traumatisme. Uremia postrenala (obstructiva) se datoreaza unor cauze care stanjenesc sau chiar opresc fluxul de urina secretata normal de rinichi: obstructii ale cailor urinare prin calculi, tumori, cristale de sulfamide, unii paraziti, coaguli de fibrina si sange.

Schiopaturile la vaci – cauze, asocierea dintre leziuni si gradul de locomotie, preventie

Schiopaturile se regasesc printre principalele probleme cu care se confrunta crescatorii de vaci de lapte. Importanta schiopaturilor este data de reducerea productiei si alte efecte conexe dar mai ales de scaderea indicelui de bunastare al vacilor prin suferinta creata animalelor si a modificarilor de comportament. In aceasta prezentare am urmarit sa evidentiem corelatia dintre leziunile ongloanelor si gradul de schiopatura deoarece pe baza rezultatelor obtinute putem stabili cauzele ce au produs aceste leziuni precum si sa punem in practica un plan de masuri pentru prevenirea si combaterea acestora. Pentru notarea animalelor schioape am folosit sistemul scalar de la 1-5, realizat de Sprecher, pentru ca este usor de utilizat si ne ajuta sa identificam chiar si schiopaturile subclinice. Toaletarea ongloanelor s-a dovedit a fi un mijloc eficient in reducerea si prevenirea leziunilor ongloanelor si al schiopaturilor la vacile de lapte, informatie gasita si in literatura de specialitate (1,5,6,8).

Cuvinte cheie – vaci, bunastare, schiopatura, laminita, dermatita digitala (boala lui Mortellaro), fibrom interdigital, leziunile ongloanelor, scor de locomotie, toaletarea ongloanelor.

Analiza decizională pentru fractura- Ortopedia bovina

Fracturile bovinelor sunt comune si fiecare pacient bovin este unic, prezinta nenumarate provocari si necesita o gandire atenta.

  • La bovine, rezolvarea fracturilor de obicei ar trebui sa fie de calitate acceptabila pentru a nu cauza o scadere a productiei de lapte sau de carne sau pentru a nu interfera cu reproductia naturala. 
  • Decizia de a trata fracturile la bovine este realizata prin evaluarea costurilor si a ratelor de succes ale tratamentului, a valorii animalului si a localizarii si a tipului de fractura.
  • Stabilizarea temporara a membrelor fracturate este deseori la un pas intre succes si esec.
  • Coaptarea externa deseori este un tratament adecvat si economic pentru a rezolva un os fracturat la bovine.
  • Fracturile deschise la bovine au un prognostic rezervat. Ratele de succes deseori depind de gradul de contaminare si de limitarea economica a proprietarului.
  • Fracturile apendiculare (oasele membrelor anterioare si a celor posterioare) sunt des intalnite la bovine, la vitei si apar posttraumatic in timpul manipularii sau a distociei. 

Transferul de embrioni la vaca V - DEPISTAREA ESTRULUI SI INSEMINAREA FEMELELOR

Obtinerea unei bune fertilitati consecutiv insamantarii artificiale este conditionata de:

1. utilizarea unui material seminal de buna calitate;

2. respectarea tehnicii de decongelare precum si a celei de depunere a spermei in tractul genital al femelei;

3. sanatatea deplina a aparatului genital femel;

4. inseminarea la momentul optim al estrului.

Depistarea estrului si evidentierea momentului optim de inseminare reprezinta factorul limitativ al acestei tehnici. Este esential ca spermatozoizii sa fie capacitati si sa ajunga in apropierea ovocitei la scurt timp dupa ovulatie. Datorita faptului ca detectarea ovulatiei este dificil de realizat, momentul inseminarii trebuie sa fie raportat la cel al debutului estrului (tabelul 4).

Transferul de embrioni la vaca(IV) -Material seminal - examinare si pastrare- Estrul la femele

Transferul de embrioni este o sursa importanta de profituri atat pentru medicul veterinar cat si pentru fermier. Continuam seria de articole despre transferul de embrioni inceput in numerele 17,18,19.

Examenul Spermei


Evaluarea spermei si fertilitatea Evaluarea spermei in relatie cu fertilitatea se face cel mai frecvent la taurine, si mai rar in cazul altor specii. Standardele minime utilizate pentru a clasifica un taur drept „probabil fertil" sunt: prezenta a peste 500 milioane spermatozoizi per ml, mai mult de 50% spermatozoizi cu miscari progresive de inaintare, peste 80% spermatozoizi cu morfologie normala. Daca vreunul dintre aceste trei criterii nu este satisfacut la analiza a cel putin trei ejaculate diferite, taurul este suspectat a fi infertil, insa doar in cazul in care spermatozoizii motili sunt complet absenti si aparatul reproductiv al taurului a fost atent examinat, taurul poate fi declarat steril. Evaluarea spermei trebuie sa se desfasoare rapid, astfel incat sa permita prelucrarea in vederea pastrarii calitatii initiale si fertilitatii. Nu exista un test unic care sa caracterizeze cu acuratete capacitatea fecundanta a unui ejaculat, insa combinarea atenta a rezultatelor mai multor teste, ofera criteriile necesare selectarii ejaculatelor cu capacitate fecundanta crescuta. Ejaculatele sunt analizate din punct de vedere al mai multor caracteristici, precum culoare, miros, vascozitate, pH, precum si al concentratiei, mobilitatii, anomaliilor etc., fiind utilizate criterii unitare de apreciere a rezultatelor obtinute (tabelul 1). Sperma trebuie sa aiba un aspect opac, relativ uniform, indicator al concentratiei crescute a spermatozoizilor.

Tehnici de examinare a turmelor - examenul clinic

Descriem pe larg unele dintre tehnicile utilizate in examinarea un grup sau turma de animale. Acestea pot fi folosite singure sau ca si combinatie de tehnici in functie de natura problemei, disponibilitatea facilitatilor care sa sprijine examinarea si examinatorul, cum ar fi laboratoarele de diagnostic si laboratoare de analize luand in considerare si costul acestora. In acest articol vom scrie despre examinarea clinica.

O abordare a examinarii turmei

La fiecare animal, boala este de obicei diagnosticata si clasificata de sistemul implicat si agentul ca de exemplu, pneumonie asociata cu Histaphilus samni, miopatie cauzata de o deficienta de seleniu. Tratarea ulterioara se bazeaza pe aceasta cunoastere si, de obicei, consta din terapii indreptate impotriva cauzei si terapia vizeaza corectarea disfunctiei sistemului. Abordarea la examinarea turmei are o abordare logica si sistematica similara, dar este in mod evident extinsa dincolo de examinarea de animale in mod individual si implica sisteme diferite. 

Abonează-te la acest feed RSS