Page 11 - Demo

11lactoza, LSCC %u0219i DSCC %u0219i informa%u021bii despre turme (i.e., productivitate, sistem de muls).Produc%u021bia zilnic%u0103 de celule somatice totale %u0219i diferen%u021biale din lapte a fost calculat%u0103 %u0219i apoi transformata logaritmic, ob%u021bin%u00e2nd DLSCC %u0219i DLDSCC, respectiv. Datele au fost analizate utiliz%u00e2nd un model mixt, includ%u00e2nd efectele turmelor individuale, animalelor, m%u0103sur%u0103torilor repetate intra-animale ca aleatorii %u0219i productivitatea turmei, sistemul de muls, sezonul, rasa, ZIL, paritate, ZIL %u00d7 paritate, ras%u0103 %u00d7 sezon, ZIL %u00d7 sistemul de muls %u0219i paritate %u00d7 sistemul de muls ca factori fixi.Turmele cu DMEO ridicat au fost caracterizate printr-un con%u021binut mai sc%u0103zut de LSCC %u0219i DSCC %u0219i mai ridicat de DLSCC %u0219i DLDSCC, comparativ cu turmele cu DMEO sc%u0103zut. Asocierea dintre sistemul de muls %u0219i caracteristicile celulelor somatice a sugerat c%u0103 utilizarea sistemelor automate de muls nu ar permite o interven%u021bie rapid%u0103 asupra vacii, ceea ce a fost eviden%u021biat de con%u021binutul mai ridicat al tuturor caracteristicilor celulelor somatice comparativ cu celelalte sisteme de muls.Sezonul a fost o surs%u0103 important%u0103 de varia%u021bie, ceea ce a fost eviden%u021biat prin con%u021binutul ridicat de LSCC %u0219i DSCC din lapte %u00een timpul verii. Rasa de vac%u0103 a avut o influen%u021b%u0103 mare, cu Holstein-Friesian av%u00e2nd un LSCC, DSCC, DLSCC %u0219i DLDSCC mai mare comparativ cu Simmental.%u00cen ceea ce prive%u0219te ZIL, variabilitatea LSCC a fost %u00een mare parte legat%u0103 de cea a DSCC, eviden%u021biind o cre%u0219tere de la f%u0103tare p%u00e2n%u0103 la sf%u00e2r%u0219itul lacta%u021biei %u0219i suger%u00e2nd o frecven%u021b%u0103 mai mare a mastitei cronice la vacile spre sf%u00e2r%u0219itul lacta%u021biei. Toate caracteristicile celulare somatice au crescut %u00een func%u021bie de num%u0103rul de f%u0103t%u0103ri, posibil din cauza unei susceptibilit%u0103%u021bi crescute la infec%u021biile intramamare la vacile mai %u00een v%u00e2rst%u0103.Aceast%u0103 cercetare a investigat factorii care afecteaz%u0103 variabilitatea caracteristicilor celulare somatice %u00een laptele bovin. Animalul a avut o influen%u021b%u0103 mai mare asupra scorului celulelor somatice (SCS) %u0219i a num%u0103rului diferen%u021bial de celule somatice (DSCC) %u00een compara%u021bie cu factorii de turm%u0103. Turmele care produc o medie ridicat%u0103 de energie zilnic%u0103 a laptelui s-au caracterizat prin SCS %u0219i DSCC mai mici %u00een compara%u021bie cu turmele cu o medie sc%u0103zut%u0103 de energie zilnic%u0103 a laptelui. SCS %u0219i DSCC au fost mai mari la Holstein-Friesian dec%u00e2t la Simmental %u0219i %u00een timpul verii %u00een compara%u021bie cu celelalte sezoane. Vacile mai %u00een v%u00e2rst%u0103, la sf%u00e2r%u0219itul lacta%u021biei, au ar%u0103tat cel mai mare con%u021binut de caracteristici celulare somatice. Aceste rezultate sunt utile pentru gestionarea caracteristicilor celulare somatice la nivel de turm%u0103 %u0219i animal. ContextTehnologia avansat%u0103 de testare a laptelui, implementat%u0103 recent %u00een laboratoarele de lapte ale asocia%u021biilor de cresc%u0103tori din mai multe %u021b%u0103ri, a permis m%u0103surarea diferen%u021bial%u0103 a num%u0103rului de celule somatice (DSCC) la nivelul animalului individual (Damm et al., 2017). R%u0103sp%u00e2ndirea rapid%u0103 a acestei tehnologii reprezint%u0103 o %u00eembun%u0103t%u0103%u021bire important%u0103 %u00een domeniul laptelui %u0219i sus%u021bine noi studii de cercetare care vizeaz%u0103 caracterizarea variabilit%u0103%u021bii DSCC, combinate %u0219i cu num%u0103rul de celule somatice (SCC), %u00een func%u021bie de diferi%u021bi factori (i.e., factori de mediu, lega%u021bi de animal sau ambii). Variabilitatea SCC a fost descris%u0103 la nivelul turmei (i.e., hr%u0103nire, tip de facilit%u0103%u021bi de muls, ad%u0103postire) (Alhussien %u0219i Dang, 2018a), la nivelul animalului la nivel nongenetic (i.e., paritate, zile %u00een lacta%u021bie (DIM); Hagnestam-Nielsen et al., 2009), %u0219i la nivel genetic (i.e., estim%u0103ri ale ereditabilit%u0103%u021bii, corela%u021bii genetice; Martin et al., 2018).%u00cen ultimele decenii, SCC a fost utilizat la nivel mondial ca indicator al s%u0103n%u0103t%u0103%u021bii ugerului la animalele de lapte %u0219i pentru a monitoriza indirect calitatea laptelui, %u00een special pentru produc%u021bia de br%u00e2nz%u0103 (Summer et al., 2015). De asemenea, DSCC ofer%u0103 informa%u021bii mai detaliate despre starea inflamatorie a glandelor mamare, fiind reprezentate de leucocite polimorfonucleare (PMN) %u0219i limfocite (Wall et al., 2018). %u00cen prezent, pragurile bazate pe combinarea DSCC %u0219i SCC sugerate de Zecconi et al. (2019) sunt utilizate %u00een cadrul sistemului italian de %u00eenregistrare lunar%u0103 a laptelui pentru a ob%u021bine informa%u021bii mai detaliate despre evaluarea riscului de mastit%u0103. Cu toate acestea, studiile despre principalele surse de varia%u021bie ale acestui indicator, at%u00e2t la nivel animal (i.e., ras%u0103, paritate, ZIL), c%u00e2t %u0219i la nivel de mediu (i.e., sistem de muls, sezon), sunt %u00eenc%u0103 insuficiente. Aceast%u0103 lips%u0103 de cuno%u0219tin%u021be %u00eempiedic%u0103 luarea de decizii corecte la nivelul fermei %u0219i animalului, duc%u00e2nd adesea la decizii gre%u0219ite de gestionare.Din aceste motive, s-a realizat un studiu de un an pe un num%u0103r mare de mostre individuale de lapte bovin din rasele Holstein-Friesian %u0219i Simmental.Scopurile specifice ale acestui studiu au fost:1.de a cuantifica efectul turmelor individuale %u0219i al factorilor lega%u021bi de turm%u0103, cum ar fi productivitatea %u0219i sistemul de muls2.pentru a testa variabilitatea %u00eentre anotimpuri %u0219i3.pentru a cuantifica efectul animalului individual %u0219i pentru a evalua asocierile dintre factorii lega%u021bi de animal (ras%u0103, DIM %u0219i paritate) %u0219i con%u021binutul de celule somatice din lapte prin transformarea logaritmic%u0103 %u00een baza 10 a SCC (LSCC), DSCC %u0219i a celor corespunz%u0103toare tr%u0103s%u0103turilor zilnice ale celulelor somatice.Sursa: Giorgia Stocco, Claudio Cipolat-Gotet, Bruno Stefanon, Alfonso Zecconi, Maurizio Francescutti, Maria Mountricha, Andrea Summer, Herd and animal factors affect the variability of total and differential somatic cell count in bovine milk, Journal of Animal Science, Volume 101, 2023, skac406, https://doi.org/10.1093/jas/skac406