Acordurile comerciale precum UE–Mercosur și UE–India vor genera, inevitabil, schimbări profunde în piața agricolă. Unele vor fi resimțite ca presiune, altele ca oportunitate. Diferența dintre pierdere și câștig nu va fi făcută doar de politici publice sau de negocieri la Bruxelles, ci de capacitatea fermierilor de a înțelege ce li se întâmplă și de a se adapta.

Această nouă lume a piețelor globalizate, unde acordurile cu India sau Mercosur schimbă prețurile la raft în câteva ore, fermierul român nu mai poate supraviețui singur. Aici intervine rolul critic al medicului veterinar. Nu mai este suficient să administrăm un tratament; trebuie să administrăm o viziune.

Actor-cheie, adesea subestimat este medicul veterinar.

1. Educația ca instrument de profit

Fermierul român trebuie să înțeleagă că singura lui armă în fața cărnii ieftine din America de Sud este calitatea certificată și bunăstarea animală. Medicul veterinar este singurul care îi poate explica fermierului că investiția în protocoale de biosecuritate și în prevenție nu este un cost, ci singura modalitate de a accesa piețele premium pe care acordul cu India, de exemplu, le deschide.

2. Dezvoltarea propriei piețe

Piața agricolă se fragmentează: pe de o parte avem producția industrială, pe de altă parte, nișele de lux (bio, tradițional, animale de sport). Medicii veterinari care vor prospera în următorii ani sunt cei care își vor educa clienții să se specializeze.

• Ai clienți care cresc ovine? Educă-i pentru exportul de carcasă premium spre piețele asiatice și acum India.
• Ai clienți cu ferme de vaci de lapte? Ajută-i să înțeleagă standardele de igienă care le permit să proceseze și să vândă produse cu valoare adăugată, protejate de noile reglementări europene. Creează produse de marcă, produse locale, certifică și intră pe noile piețe.

3. Veterinarul în mijlocul deciziei

Dacă medicul veterinar rămâne la marginea grajdului, va fi victima schimbărilor economice. Dacă intră în biroul fermierului și devine partenerul lui de strategie, el își securizează propriul viitor. O fermă care se adaptează și exportă datorită consultanței tale este o fermă care își va permite întotdeauna cele mai bune servicii veterinare.

„Nu aștepta ca piața să se schimbe și să îți afecteze încasările. Schimbă tu mentalitatea clientului tău și construiește-ți o piață imună la concurența neloială.”

Luați în calcul că medicul veterinar trebuie să participe activ ca educator economic și tehnic și analizați următoarele idei care fiecare poate constitui o nouă afacere pentru cabinetul veterinar:

Fermierii români nu pierd, de cele mai multe ori, pentru că nu muncesc sau nu știu meserie, ci pentru că:

• informația ajunge târziu sau distorsionată,
• schimbările sunt explicate prost sau deloc,
• deciziile sunt luate defensiv, din frică.

Medicul veterinar este, în mod natural, cel mai apropiat profesionist de fermier. Are credibilitate, acces constant și o poziție unică: înțelege atât cerințele tehnice, cât și presiunea economică. De aceea, rolul său nu mai poate fi limitat la tratament și control. Trebuie să explice, să contextualizeze, să traducă ce înseamnă aceste acorduri pentru:

• costuri,
• biosecuritate,
• trasabilitate,
• cerințe de calitate,
• poziționare pe piață.

Implicarea nu este altruism. Este strategie

Atunci când medicul veterinar ajută fermierul să înțeleagă:

• de ce cresc cerințele de bunăstare,
• de ce trasabilitatea devine obligatorie,
• de ce prevenția e mai ieftină decât intervenția,

el nu „face educație gratuită”.

Își construiește propria piață.

Fermierii care înțeleg contextul economic:

• cer servicii mai bune,
• acceptă contracte de prevenție,
• investesc în programe sanitare coerente,
• devin clienți stabili, nu ocazionali.

Piața se va schimba. Întrebarea este: cine conduce schimbarea?

Acordurile comerciale vor accelera:

• competiția,
• presiunea pe preț,
• controlul oficial,
• cerințele de conformare.

Medicul veterinar poate alege:

• să reacționeze târziu, ca „reparator de avarii”

sau

• să fie în mijlocul evenimentelor, ca partener strategic al fermei.

Cei care aleg a doua variantă vor descoperi că:

• își pot dezvolta singuri portofoliul de clienți,
• pot crea servicii noi (audit, consultanță, programe de prevenție),
• pot ieși din logica „prețului pe intervenție”.

Evaluare Mercosur vs. India: orizonturi noi sau amenințări pentru Veterinarul Român?

În ianuarie 2026, peisajul comercial european s-a schimbat radical prin semnarea a două acorduri gigant: UE-Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay, Bolivia) și UE-India. Pentru medicii veterinari și fermierii din România, acestea nu sunt doar cifre pe hârtie, ci schimbări de paradigmă în eficiența producției, biosecuritate, competitivitate și piața muncii.

1. Acordul UE-Mercosur: „Vite la schimb pentru mașini”

Acest acord este cel mai controversat, fiind privit de fermierii europeni ca o amenințare directă la adresa modelului agricol tradițional.

Avantaje:

• Export de genetică și tehnologie: Firmele europene vor avea acces facil pe piața sud-americană pentru a exporta material seminal, aditivi furajeri și echipamente veterinare de top.
• Protecția Indicațiilor Geografice: 15 produse românești (ex. Salamul de Sibiu, Telemeaua de Ibănești) vor fi protejate de imitații în Mercosur.

Dezavantaje și riscuri (Marea îngrijorare a veterinarilor):

• Standarde duble de biosecuritate: Se elimină taxele pentru cote masive de carne de vită și pasăre produse în condiții care ar fi ilegale în UE (utilizarea hormonilor de creștere sau a unor pesticide interzise).
• Presiune pe preț: Carnea sud-americană ieftină va scădea profitabilitatea fermelor românești. Când fermierul nu are profit, primul lucru la care taie costurile sunt serviciile veterinare de prevenție.
• Riscul de boli transfrontaliere: Importurile masive necesită un control sanitar-veterinar la frontieră mult mai riguros pentru a preveni introducerea unor patogeni exotici.

2. Acordul UE-India: Focus pe nișă și procesare

Spre deosebire de Mercosur, acordul cu India (semnat pe 27 ianuarie 2026) a fost negociat mult mai prudent în sectorul agricol.

Avantaje:

• Piață de desfacere pentru produse premium: India reduce taxele pentru vinuri, ulei de măsline și hrană pentru animale de companie (pet food). Aceasta din urmă este o oportunitate uriașă pentru clinicile veterinare care comercializează diete specializate.
• Cooperare în cercetare: Acces la tehnologii de procesare și digitalizare a fermelor, unde India a investit masiv.
• Excluderea produselor sensibile: Lactatele și carnea de pasăre au fost excluse din liberalizare, protejând astfel fermierul român de o invazie de produse indiene ieftine.

Dezavantaje:

• Concurență pe sectorul de mirodenii și ingrediente: Industria alimentară românească ar putea deveni dependentă de ingrediente indiene mai ieftine, afectând producătorii locali de materie primă.

Concluzie

Acordurile UE–Mercosur și UE–India nu sunt nici bune, nici rele în sine. Ele sunt acceleratori de schimbare. 

Acordurile internaționale pot fi lupi în haine de oaie sau oportunități mascate. Diferența o face capacitatea noastră, a medicilor veterinari, de a traduce aceste schimbări pe înțelesul fermierului. Implică-te, explică, educă! Succesul fermierului tău este singura garanție a succesului tău profesional.

Cine înțelege schimbarea câștigă. Cine o ignoră, plătește.

Medicul veterinar are toate instrumentele pentru a fi liderul acestei adaptări, nu doar executantul ei.

Iar educarea fermierilor nu este o sarcină suplimentară, ci cea mai sigură investiție în viitorul propriei profesii.