Clubul de carte
- Detalii
- Clubul de carte
În noiembrie, la Clubul de Carte Veterinarul citim Employer Branding 100%, cartea lui Doru Șupeală despre ce îi face pe oameni să aleagă un angajator și, mai ales, să rămână la el. Ne întâlnim pe Zoom vineri, 6 noiembrie, între orele 19:00 și 20:30. Până atunci, vă propun să ne oprim la unul dintre capitolele care mi s-au părut cele mai ușor de aplicat într-un cabinet veterinar: cel despre matricea profesorului Malcolm Higgs. Ca de fiecare dată, am căutat și studiile care arată cum se vede această teorie în medicina veterinară.
- Detalii
- Detalii
- Clubul de carte
Următoarea întâlnire a Clubului de Carte Veterinarul are loc vineri, 6 noiembrie 2026, între orele 19:00 și 20:30, online. Data a fost aleasă prin vot, pe grupul de WhatsApp al clubului și pe pagina de Instagram: vinerea a fost ziua cu cele mai multe voturi. Vom discuta despre „Employer Branding 100%”, cartea lui Doru Șupeală, și despre ce înseamnă să fii un angajator la care oamenii vor să rămână, într-o profesie în care tot mai mulți pleacă.
- Detalii
- Detalii
- Clubul de carte
Când am deschis prima oară Employer Branding 100% de Doru Șupeală eram convinsă că e o carte despre HR, scrisă pentru corporații. Mi-am dat seama repede că mă înșelasem. Mi-a plăcut una dintre primele întrebări ale cărții: cât costă când pierzi un angajat? Răspunsul autorului e incomod. Cele mai multe organizații nu știu câtă valoare pierd atunci când pleacă un om bun, pentru că o mare parte din cost nu se vede în prima zi: recrutarea înlocuitorului, lunile în care postul nu produce nimic, colegii care preiau sarcinile și obosesc, clienții care pleacă odată cu omul, etc.
- Detalii
- Detalii
- Clubul de carte
Vă întrebați vreodată de ce, la câteva secunde după ce întâlniți o persoană necunoscută, aveți deja o impresie despre ea, chiar înainte să apuce să vorbească? Sau de ce, uitându-vă la o situație ambiguă, mintea "sare" deja spre o concluzie, înainte să fi analizat-o cu adevărat?
- Detalii
- Detalii
- Clubul de carte
În anii '70, cercetătorii au făcut ceva ciudat: au strecurat, săptămâni la rând, în paginile unor ziare universitare, cuvinte inventate, kadirga, saricik, biwonjni, fără nicio explicație. Unele apăreau o singură dată, altele de douăzeci și cinci de ori. Când cititorii au fost întrebați, la final, care dintre aceste cuvinte fără sens li se par „bune" și care „rele", răspunsul a fost limpede: cuvintele văzute cel mai des au fost evaluate mult mai favorabil. Nimeni nu știa ce înseamnă ele. Nimeni nu avea de ce să le prefere. Dar repetiția, singură, a fost suficientă ca să nască simpatie.
- Detalii
- Detalii
- Clubul de carte
Există un experiment în Gândire rapidă, gândire lentă care spune mai multe despre noi decât am vrea să acceptăm atunci când îl citim. Într-o bucătărie de birou dintr-o universitate britanică, angajații plăteau cafeaua și ceaiul punând bani într-o cutie a cinstei. Deasupra listei de prețuri a fost afișat, săptămână de săptămână, câte un poster, uneori cu flori, uneori cu o pereche de ochi care priveau direct spre observator. Nimeni nu a comentat nimic. Nimeni nu a primit nicio instrucțiune. Dar în săptămânile cu ochi, oamenii au contribuit de aproape trei ori mai mult decât în săptămânile cu flori.
- Detalii
- Detalii
- Clubul de carte
Luna aceasta ne-am întâlnit în jurul unei cărți care, cel puțin pentru mine, schimbă felul în care privești fiecare neînțelegere de la job, de acasă sau din interiorul propriei minți: Conflicte, de Edward de Bono. Am pornit de la o întrebare aparent simplă, ce este, de fapt, un conflict? De Bono ne propune o idee care răstoarnă reflexul obișnuit: conflictul nu este un scop în sine, ci doar un mod, dintre mai multe posibile, de a concura pentru ceva sau de a ieși dintr-o ciocnire de interese. Iar dacă e doar un mod, înseamnă că poate fi reproiectat. Asta a dat tonul întregii discuții: am încetat să tratăm conflictul ca pe o fatalitate și am început să-l privim ca pe o problemă de design.
- Detalii
