Dr. Iulian Vieru:  Bună ziua și bine v-am regăsit la o nouă ediție a podcastului Vocea Profesiei! Astăzi avem plăcerea de a-l avea alături pe domnul dr. Ciprian Tănase, un medic veterinar cu o vastă experiență în medicina veterinară pentru animale mari și concesionar de servicii veterinare. Domnul dr. Tănase este cunoscut pentru expertiza sa medicală și gestionarea sănătății animalelor mari, dar și pentru rolul său activ în comunitatea veterinară. În cadrul acestui podcast vom discuta despre provocările și satisfacțiile medicinii veterinare pentru animalele mari, un domeniu esențial pentru bunăstarea și sănătatea fermelor. Domnul dr. Tănase ne va împărtăși din experiența sa de teren și vom explora rolul și impactul concesiunilor veterinare, discutând despre tarifele și serviciile oferite de stat. Vom analiza modul în care aceste concesiuni influențează activitatea medicilor veterinari și beneficiile pe care le aduc comunității rurale. Vă invităm să ne urmăriți în acest episod informativ și captivant în care domnul dr. Tănase Ciprian ne va oferi perspective valoroase și informații relevante. Perspectiva detaliată personală asupra acestei ramuri esențiale a medicinei noastre veterinare. Deci, domnule doctor, să începem discuția noastră.

Dr. Iulian Vieru: Ce v-a inspirat să urmați pregătirea medical-veterinară? De ce medicină veterinară? Unde ați urmat facultatea? Când ați terminat? Cine v-a inspirat în facultate?

Dr. Ciprian Tănase: Bună ziua și vă mulțumesc pentru invitație! Sunt onorat să particip la acest podcast și să intrăm direct în discuții. Vreau să vă răspund punctual. Ca să încep cu începutul, medicina veterinară am ales-o pentru că am dorit să pot ajuta. În anii de liceu, părinții mei aveau o microfermă de animale și de multe ori ne confruntam cu probleme inerente de sănătate. Atunci a încolțit în mine această dorință de a putea ajuta și, după absolvirea liceului, am urmat studiile Facultății de Medicină Veterinară din cadrul Universității din Cluj, iar în anul 2005 am absolvit cu brio. În timpul anilor de facultate, l-am apreciat pe domnul profesor Ioan Popovici de la Catedra de Anatomie, probabil și pentru faptul că a fost unul dintre primii profesori cu care am intrat în contact în anul întâi al facultății. L-am apreciat foarte mult pentru empatia, dăruirea și arta pedagogică de care a dat dovadă.

Dr. Iulian Vieru:  Da, toți avem în facultate câte un profesor de care ne-am atașat. Și apoi, după facultate?

Dr. Ciprian Tănase: După facultate, am revenit în orașul meu natal, Brăila, și pot spune că, privind acum retrospectiv, îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru primul meu loc de muncă pe care l-am avut în Brăila, la un cabinet de animale mici, Vet Consult. Vreau să salut pe această cale pe domnul Dr. Marian Căpățână. În acea perioadă am lucrat patru luni în acel cabinet și am văzut foarte multe cazuri, lucru care m-a ajutat mai târziu în abordarea clinică a cazurilor la animale mari și mici. Țin minte că, în momentul respectiv, când lucram în acel cabinet, aveam câte 60 de cazuri pe zi pe care le vedeam împreună cu domnul doctor și asistenții din echipă. Lucrul acesta m-a ajutat enorm și vreau să-i mulțumesc domnului doctor.

Dr. Iulian Vieru:  Și cum ați ajuns de la Brăila la Maramureș?

Dr. Ciprian Tănase: Maramureșul este a doua mea casă. După terminarea facultății, mi-am dorit foarte mult să fac teren, să merg pe teren, să lucrez cu animale mari, să lucrez în aer liber. Să zic așa, eram sătul de atâtea birouri și atâția pereți din cadrul facultății, deși puteam la momentul respectiv să rămân în cadrul facultății și să-mi continui studiile doctorale și masteratul, dar am refuzat. Am dorit să fac teren și, în momentul în care am găsit oportunitatea de a lucra pe teren, am părăsit acel loc de muncă din Brăila și am venit în Maramureș, unde mi-am dorit de la început să lucrez. M-am angajat la un CSV la vremea aceea, în anul 2007. După aproximativ șapte luni, am preluat o concesiune și de atunci, din 2007, am rămas cu acest statut de medic veterinar concesionar în cadrul unei comune micuțe.

Dr. Iulian Vieru:  V-ați făcut în Maramureș, nu?

Dr. Ciprian Tănase: Da. Sunt în Maramureș acum.

Dr. Iulian Vieru:  Aveți și port popular și costume tradiționale, nu?

Dr. Ciprian Tănase: Da, nu pot să spun că am port popular complet, dar îmi place să particip la toate evenimentele care au loc în zona noastră geografică. Noi locuim în zona Maramureșului, mai precis în zona Codru, o zonă frumoasă cu multe păduri și oameni harnici, iubitori de animale. Pentru acest lucru pot spune că sunt foarte mulțumit.

Dr. Iulian Vieru:  Deci aveți animale, aveți clienți, cum s-ar spune, nu?

Dr. Ciprian Tănase: Da. Localitatea unde activez momentan este la o distanță de aproximativ 50 de kilometri de reședința de județ, Baia Mare. Lumea încă își păstrează vechile și bunele obiceiuri de a crește animale. Nu sunt foarte multe ferme mari, ci ferme micuțe de familie cu 10-20 de bovine și ferme de ovine cu 200-300-500 de ovine. Avem o clientelă diversificată, lucrăm atât cu animale mari, cât și cu animale mici. Vreau să amintesc ceea ce spuneam la început. Animalele mici m-au atras de când am lucrat la primul cabinet de animale mici în Brăila și acum îmi place să mă ocup atât de cazurile de animale mari și animale de fermă, cât și de animale mici de companie. Oferim o gamă largă de servicii.

Dr. Iulian Vieru:  Și cum sunt încasările sau cum aveți organizată afacerea? Sunteți singur sau împreună cu alți colegi în cadrul cabinetului?

Dr. Ciprian Tănase: Cabinetul meu, un SRL, are doi angajați: eu și un asistent veterinar. Noi doi realizăm programul strategic și acțiunile sanitare-veterinare, intervențiile și urgențele. Din punct de vedere financiar, cabinetul nostru se susține din acțiunile plătite de stat și, într-o mică parte, din cazuistica zilnică sau ori de câte ori este necesar.

Dr. Iulian Vieru:  Ca procent, cât reprezintă animalele mici în cadrul cabinetului?

Dr. Ciprian Tănase: În cadrul cabinetului, animalele mici reprezintă poate 10%.

Dr. Iulian Vieru:  Aproximativ? Da, 10%. Într-o comună din Maramureș, unde lumea crește animale și se preocupă de acestea, reușiți să aveți doar 10%, poate 15%, din activitate dedicată animalelor mici și cazuisticii pentru acestea?

Dr. Ciprian Tănase: Da, dar sunt optimist pentru că în ultimii ani am observat o mai mare preocupare din partea proprietarilor pentru întreținerea și îngrijirea animalelor mici, prevenția, și acest lucru este pozitiv. Cazurile de animale mici cresc încet, dar sigur, chiar și în mediul rural.

Dr. Iulian Vieru:  La animale mari, partea clinică, partea de diagnostic, examinări, tratamente, cam cât reprezintă din încasările cabinetului?

Dr. Ciprian Tănase: Probabil că mulți dintre noi nu ne punem problema asta în cadrul managementului unui cabinet veterinar în mediul rural, dar odată cu acest podcast m-am documentat și am făcut o analiză mai detaliată și am ajuns la niște concluzii care, sincer, nu pot să spun că mă bucură din punct de vedere financiar, dar realitatea trebuie spusă.  Ca și cazuistică, în cabinetul meu cel puțin, pot să spun că din totalul încasărilor, cazuistica se încadrează undeva la maxim 25% din veniturile globale, deci un sfert.

Dr. Iulian Vieru: Cred că este relevant acest aspect să vedem din încasările unui cabinet, unde poate mai târziu aflăm și câte animale mari avem. Este important să vedem pentru un cabinet într-o zonă unde lumea crește animale și păstrează tradiția creșterii animalelor în familie, cum arată încasările și evoluția financiară a unui cabinet raportat la întregul cadru economic al situației. Deci 25% din încasări provin din cazuistica animalelor mari. Partea clinică, partea de tratament nu funcționează pentru că animalele sunt sănătoase sau pentru că oamenii nu vin cu animalele la tratament? Sau aceasta este situația clinică, pur și simplu?

Sunt toate aceste aspecte. Pe de o parte, anumiți proprietari își gestionează singuri anumite acțiuni sanitare veterinare, în special cele de prevenție, deparazitările, vaccinările care nu sunt în programul strategic. Mă refer mai mult la crescătorii de ovine.

În ultimul timp, am observat însă o mai bună conștientizare a proprietarilor, care apelează din ce în ce mai mult la medicul veterinar pentru realizarea acțiunilor profilactice, deparazitări, vaccinări, care nu sunt incluse în programul strategic. Animalul începe să aibă totuși o valoare economică.

O bovină bună de lapte deja a ajuns la un preț de aproximativ 10.000 de lei, ceea ce nu este o sumă mică. Omul pune în balanță acest aspect și preferă să apeleze la un profesionist atunci când animalul se îmbolnăvește.

Dr. Iulian Vieru:  Deci, aceasta este cauza. Cauza principală este că oamenii totuși reușesc să își cumpere medicamente și să le administreze singuri, nu că nu ar fi cazuistică.

Dr. Ciprian Tănase: Da, cazuistică ar fi, dar din păcate, medicamentul veterinar nu ne aparține în totalitate nouă, medicilor practicieni. Mă gândesc la crescătorii de ovine, de exemplu. De când activez, nu am deparazitat în masă nicio turmă de ovine, pentru că proprietarii fac singuri acest lucru.

Dr. Iulian Vieru:  Da, și după aceea îi vedem la televizor cu oile moarte.

Dr. Ciprian Tănase: Da, îi vedem cu oile moarte, și este și vina proprietarilor, pentru că nu au educație. Ei trebuie să gândească economic și să aibă o educație financiară și să își dea seama că nu pot face toate lucrurile singuri și trebuie să apeleze la profesioniști când este vorba de tratamente complexe.

Dr. Iulian Vieru:  Ferme de tip A aveți autorizate? Ferme mari? Ferme comerciale?

Dr. Ciprian Tănase: Ferme de tip A avem în comună, dar nu au efective mari, maxim 10-15 bovine. În schimb, mai lucrăm cu o fermă comercială din județ care are aproximativ 100 de bovine și încă două ferme din județele învecinate. Cabinetul nostru este situat în județul Maramureș, dar la limita cu județele Satu Mare și Sălaj, și din această cauză lucrăm și cu proprietari din alte județe, în conformitate cu legislația.

Dr. Iulian Vieru:  În aceste condiții, doar 25% din veniturile cabinetului sunt asigurate de această zonă a animalelor mari.

Dr. Ciprian Tănase: Da, din păcate, da. Și în cazul acestor ferme comerciale de tip A, tarifele pe care le practicăm pentru acțiunile strategice sunt la fel de mici ca și în cazul celorlalte intervenții. Deci nu putem spune că avem încasări mai bune în urma acțiunilor realizate la aceste ferme. Ca efective totale, cabinetul nostru lucrează cu aproximativ 500 de bovine. Deci, sunt efective relativ mici.

Dr. Iulian Vieru:  Aveți 500 de bovine în toată comuna?

Dr. Ciprian Tănase: În toată comuna, împreună cu fermele comerciale de tip A, avem un efectiv de 3500 de oi, plus mieii care trebuie crotaliați în perioada de primăvară și vaccinați. Avem și aproximativ 300 de caprine în toată comuna.

Dr. Iulian Vieru:  Cai mai aveți?

Dr. Ciprian Tănase: Comuna are efective mici de cai, foarte puțini, în jur de 25 de cai în toată comuna. Nu mai sunt ca demult, când erau 100-150, dar lumea a trecut la mecanizare în agricultură. Căluții sunt mai mult de plăcere sau pentru munci.

Dr. Iulian Vieru:  Efectivele încet-încet dispar și în Maramureș, nu?

Dr. Ciprian Tănase: În ultimii ani, efectivele au crescut ușor pe partea de bovine, din cauza bovinelor de carne, care încep să înlocuiască bovinele de lapte, iar la ovine pot spune că numărul a rămas constant. În cazul cabinetului meu, suntem undeva pe un platou.

Dr. Iulian Vieru:  Am înțeles de la un coleg de-al nostru că bovinele de carne sunt ineficiente economic pentru un medic veterinar.

Dr. Ciprian Tănase: Da, bovina de carne este un animal la care nu ai ce acționa mare lucru din punct de vedere al cazuisticii, doar din punct de vedere al profilaxiei principale. Deparazitările de două ori pe an, vaccinările obligatorii și cele facultative, adică așa sunt destul de rezistente. Mai apar probleme la fătări, dar nu de genul disociațiilor, ci de genul problemelor neonatale sau respiratorii, dar acestea sunt destul de rare.

Dr. Iulian Vieru:  Să revenim la cabinet. Aveți un cabinet dotat? L-ați construit dumneavoastră sau ați preluat un cabinet?

Dr. Ciprian Tănase: Cabinetul este preluat de la medicul de linie care a activat înaintea mea. Este un spațiu închiriat de la o persoană fizică. Înainte am avut un spațiu închiriat de la primărie. Nu pot să zic că avem foarte multe dotări, dar avem tot ceea ce ne trebuie ca să realizăm munca pe teren în condiții bune. Principalul nostru domeniu de activitate este pe teren, cu animale mari, și mai puțin în cabinet.

Dr. Iulian Vieru:  Cum vă descurcați financiar în condițiile în care, sincer, mă așteptam ca în Maramureș numărul de animale să fie puțin mai mare, dar se pare că este aceeași situație peste tot în România.

Dr. Ciprian Tănase: Maramureșul este totuși foarte mare ca suprafață. Sunt zone în Maramureșul istoric unde sunt mai multe animale, dar sunt și zone mai sărăcite unde numărul de animale a scăzut.

Dr. Iulian Vieru:  În județul Iași, de exemplu, sunt comune unde sunt 50 de vaci și 4 cai. Și mai știu câteva comune prin alte zone care sunt la fel. Cum se descurcă din punct de vedere financiar medicul veterinar în aceste condiții?

Dr. Ciprian Tănase: În ultima perioadă, ne descurcăm din ce în ce mai greu din punct de vedere financiar, chiar și cu ajutorul venit din partea autorităților, mă refer la cei 10.000 de lei lunar, conform OUG 117. Din păcate, cheltuielile nu scad nici pentru noi. Cheltuielile de mentenanță a cabinetului, impozitele, taxele și tot ceea ce trebuie să plătim lunar ne pun în dificultate. Ne aflăm pe muchie de cuțit în acest moment. Încercăm să ne păstrăm echilibrul financiar și sperăm să beneficiem cât mai curând de noile tarife ale programului național strategic.

Dr. Iulian Vieru:  Care sunt veniturile totale? Aveți un calcul al veniturilor lunare, anuale? Care ar fi veniturile și cheltuielile unui cabinet format din două persoane în mediul rural?

Dr. Ciprian Tănase: Am făcut anumite calcule la nivelul unui an calendaristic. În cadrul cabinetului avem încasări de aproximativ 40.000 de euro, adică aproximativ 220.000 de lei anual. Acești bani reprezintă încasările de pe urma contractului de concesiune cu DSV. O parte importantă este obținută din cei 10.000 de lei lunar, conform OUG 117, și o mică parte, cam 25%, aproximativ 50.000 de lei, provine din cazurile rezolvate în cabinet.

Dr. Iulian Vieru:  Am înțeles. Aveți un procent de cât reprezintă OUG-ul și cât este suma decontată?

Dr. Ciprian Tănase:  Suma totală din decont este 170.000 de lei, iar OUG-ul este 120.000 de lei. Deci, practic, din deconturi, cabinetul încasează aproximativ 50.000 de lei.

Dr. Iulian Vieru:  50.000 de lei pe an?

Dr. Ciprian Tănase: Pe an, da. Asta ar însemna maxim salariul minim pe economie pentru o persoană.

Dr. Iulian Vieru:  Da, cam așa ar ajunge Și cheltuieli? Care sunt cheltuielile?

Dr. Ciprian Tănase: Noi suntem doi și avem și cheltuieli. Am realizat și o estimare a cheltuielilor. Cheltuielile sunt foarte mari, nici nu mă așteptam să ajung la sumele astea, dar sunt destul de mari.

Dr. Iulian Vieru:  Aveți cheltuielile fixe?

Dr. Ciprian Tănase: Avem cheltuieli fixe, vă pot da câteva exemple. Chiria este 4.800 de lei pe an, mă aștept undeva la 6.000 de lei, dar sunt convins că sunt colegi care plătesc mai mult. Utilitățile sunt aproximativ 7.000 de lei. Cheltuieli de birotică acum știți foarte bine că sunt multe formulare zilnice de completat. Cu totul, birotica necesară, hârtia foarte multă, se ridică la aproximativ 1.500 de lei pe an. Avem cheltuieli cu ITM-ul și TSI-ul, care sunt obligatorii, undeva la 2.000 de lei pe an. Avem două autovehicule, o ambulanță veterinară și o mașină mai mică sau un SUV cu care facem acțiuni veterinare. Acestea au nevoie de mentenanță, impozite, RCA, ITP, toate taxele prevăzute, undeva în jur de 15.000 de lei pe an. În plus, mașinile nu merg fără motorină, așa că cheltuim aproximativ 2.000 de lei pe lună pe combustibil, deci încă 25.000 de lei pe an. Avem nevoie de anumite ustensile în cadrul unui an, de exemplu, tuberculinare, și plătim o rată pentru un aparat de biochimie achiziționat în rate. Estimez aceste cheltuieli la aproximativ 10.000 de lei pe an. O mare parte din cheltuieli merge la plata salariilor, al meu și al asistentului. Suntem angajați amândoi cu salariul minim pe economie pentru a avea cât mai mici taxele pe care le plătim la stat și pentru că nu ne permitem mai mult.

Desigur, mi-aș dori un salariu mai mare pentru a putea beneficia de o pensie mai bună la finalul carierei. Dar, momentan, atât ne permitem. Salariile și impozitele ajung undeva la 86.000 de lei pe an. Mai adăugăm aici pregătirea continuă și taxele către ECMV, undeva la 2.000 de lei pe an, impozitele locale pentru sediu și mașină, încă aproximativ 2.100 de lei pe an, și ajungem la o sumă de 168.700 de lei pe an.

Dr. Iulian Vieru:  Uitându-mă la suma de 220.000 de lei din venituri și făcând o mică diferență, observ că rămâne un profit de aproximativ 52.000 de lei. Dacă vreau să folosesc acești bani în interes personal pentru cheltuielile necesare, pentru că avem familie, copii, nevoi personale, trebuie să plătesc o taxă pentru dividende și CAS, în total de 18%. Așadar, rămâne un profit net de 42.768 de lei.

Dr. Ciprian Tănase: Venitul utilizat de către medicul veterinar pentru un an de muncă, la care se adaugă salariul minim lunar, de aproximativ 2000 de lei, mi se pare mic pentru cât lucrăm, atât eu cât și asistentul meu. De multe ori programul nu se termină după cele 8 ore; lucrăm poate și până la 10 seara, dacă avem urgențe. Dar aceasta este medicina veterinară, ne-am ales-o, nu ne-a obligat nimeni până la urmă. Mă refer la urgențele pe care trebuie să le rezolvăm.

Dr. Iulian Vieru:  Pragmatic vorbind, suma este mică. Dacă ar fi să calculăm venitul medicului veterinar în condițiile explicate de dumneavoastră, nu cred că salariul unui tehnician veterinar ar trebui să fie salariul minim pe economie. Munca pe care o face nu este ușoară, este aproape 80% la fel de grea ca munca unui medic veterinar. La medicul veterinar se adaugă și partea de știință, care este destul de importantă, dar munca de tehnician veterinar este grea și ar trebui să fie plătită mai bine decât salariul minim pe economie. Dar luând în considerare condițiile prezentate de dumneavoastră, care este venitul lunar al unui medic veterinar? Am putea calcula un venit lunar, o valoare orară a muncii?

Dr. Ciprian Tănase: Venitul ar fi teoretic undeva la 5.600 de lei, adăugând salariul minim. Deci, 5.600 de lei este venitul lui în condițiile din Maramureș, pentru un număr de animale nici mare, nici mic, adică un număr mediu pentru România. Dacă împărțim această sumă la numărul de ore lucrate pe săptămână, ar veni aproximativ 27 de lei pe oră, nu? Cam 5-4 euro pe oră. Acum vreau să fiu corect și să menționez un alt aspect. Este posibil ca această sumă să fie mai mare pentru unii colegi și mai mică pentru alții. Depinde de efective, de comunele unde activează, de situația financiară a proprietarilor. Dar, la nivel național, eu cred că media este cam aceeași.

Dr. Iulian Vieru:  Din punct de vedere al calculului de management, să știți că nu diferă mult. Poate părea ciudat, dar dacă crești încasările, crești și veniturile, dar și cheltuielile. Veniturile foarte mari se obțin cu mai mulți oameni, ceea ce înseamnă și cheltuieli mai mari. La un calcul general, se vede că media nu poate diferi cu mai mult de 15% maxim. Este un fenomen economic numit regresia către medie. Oricât am încerca să calculăm, tendința este să ne apropiem de o anumită medie. Am făcut aceste calcule și pentru alte circumscripții și cam tot la fel a ieșit. Diferența maximă este de 15% în ambele sensuri. Surprinzător, chiar și cei care au mai puține animale și mai puțină muncă ajung la același rezultat. Cred că calculul nostru este corect și mulțumitor. Reușiți să supraviețuiți cu acești bani? Aici discutăm de supraviețuire, nu de evoluție.

Dr. Ciprian Tănase: Din păcate, ne menținem foarte greu. Sincer, nu aș vrea să renunț la angajat, pentru că împreună formăm o echipă și nici nu pot să renunț chiar dacă aș vrea, din cauza condițiilor contractuale ale contractului de concesiune. Dar nu se pune problema de asta. Atât timp cât va exista cabinetul, va exista și postul de tehnician veterinar în business. Ne menținem foarte greu.Dacă în perioada următoare nu vom avea tarifele noi pe care toți le așteptăm, sincer, nu știu cum ne vom descurca, pentru că toate taxele cresc, salariul minim s-a majorat de la 1 iulie și toate impozitele se reflectă asupra situației financiare a cabinetului.

La 5 euro pe oră, salariul și încasările unui medic veterinar sunt rușinos de mici comparativ cu alte profesii din piața muncii din România. Este jenant să le comparăm cu tariful nostru, chiar și al unei menajere sau al unui zilier. Toți știm câtă greutate am avut în a absolvi această facultate, cât a trebuit să învățăm și la ce riscuri suntem expuși pe teren, lucrând cu animale mari, imprevizibile și bolnave. De multe ori suntem expuși la boli profesionale. Punând în balanță toate aceste lucruri, ne dăm seama că suma de 25 de lei pe oră este foarte mică.

Dr. Iulian Vieru:  Acum, uitându-mă pe cifrele pe care mi le-ați spus, am scos cei 100 de milioane primiți pe OUG 117 și rezultă că venitul lunar teoretic este de -2.576 de lei. Practic, singurul lucru care vă ține în viață este OUG 117, după cum arată aici.

Dr. Ciprian Tănase: Da, fără OUG 117, mai mult de 50% dintre noi nu am mai exista în mediul rural. Eu personal nu aș mai fi continuat concesionarea, pentru că ar fi nevoie să vin cu bani de acasă.

Dr. Iulian Vieru:  În fiecare oră trebuie să aduceți de acasă 2,48 euro.

Dr. Ciprian Tănase: Da, dar de unde să-i aduc? Aici este problema. Până la urmă, sunt afaceri. În afară de pasiunea noastră pentru animale, firmele noastre sunt entități care trebuie să facă profit. Așa funcționează capitalismul.

Dr. Iulian Vieru:  Din calculele dumneavoastră, am văzut că tratamentele și manoperele medicale pe care le faceți, altele decât cele plătite de stat, sunt complet neprofitabile. Deci efectiv, pe an, sunteți pe minus cu 67.844 de lei. Aveți cheltuieli de 168.000 de lei și venituri totale de 100.000 de lei. Este foarte complicat.

Dr. Ciprian Tănase: Fără banii din OUG 117, din punct de vedere financiar, economic, nu am mai rezista. Nu ai cum să reziști. Și vreau să menționez un alt aspect. Atât timp cât agricultura la nivel european este subvenționată și subvenționată puternic, pentru că știm foarte bine că în agricultură este foarte greu să lucrezi, nu ai sărbători, nu ai un program fix, așa cum au alte profesii. Așa este și în medicina veterinară rurală. Deci, și profesia noastră de medici veterinari rurali trebuie subvenționată la fel de puternic cum este subvenționată agricultura. Altfel, nu putem exista. Și nu cred că cineva vrea să renunțe la agricultură. Nu se poate renunța la agricultură, care este subvenționată masiv, la fel și medicina veterinară rurală trebuie subvenționată masiv, pentru că fără noi, crescătorii de animale nu pot exista și nu pot produce mâncarea de care toți avem nevoie.

Dr. Iulian Vieru:  Din calculele dumneavoastră, am scos și tehnicianul, chiar dacă ar trebui să-l păstrați, și tot pe minus sunteți. Adică, dacă ați fi singur la cabinet, ați avea un deficit de 200 de milioane pe an. Sunteți, cum să spun, un client captiv al statului.În loc ca statul să fie captiv la medicul veterinar, medicul veterinar este captiv la stat. Dacă se iau acești bani, tarifele nu acoperă absolut nimic din economia unui cabinet. Cu alte cuvinte, cum ați spus dumneavoastră, ori se întâmplă ceva, ori se întâmplă altceva, nu?

Dr. Ciprian Tănase: Și gândiți-vă că această situație este la nivel național. Nu cred că sunt colegi care să zică: "Nu, domnule, calculele tale sunt greșite." Au o mare similaritate cu situația noastră, dar problema este generalizată. Avem colegi, vorbim cu ei, și toți se află cam în aceeași situație. Sperăm să fie doar o etapă de tranziție și să trecem la o etapă mai matură și mai așezată. Statul ar trebui să ne privească ca pe o resursă valoroasă. Chiar din generația mea, văd că cei mai tineri colegi nu sunt atrași de mediul rural. Generația noastră de 40+ suntem cam ultimii care mai lucrăm în mediul rural. Suntem ultimii mohicani, să zic așa, și lucrăm în condiții riscante atât pentru noi, cât și pentru angajații noștri. Dacă ceva nu se schimbă, sincer, nu știu cât timp vom mai putea continua în aceste condiții.

Dr. Iulian Vieru:  Este și o problemă europeană, nu doar în România, problema lipsei medicilor veterinari în mediul rural.Mediul rural nu oferă resursele necesare pentru o afacere profitabilă, mai ales pentru un medic veterinar. Este mult mai profitabil acum un cabinet de animale mici într-un oraș, dar și acestea întâmpină dificultăți. Este un moment greu pentru medicina veterinară. Un medic uman câștigă aproximativ 150-200 de lei pe oră, în timp ce un medic veterinar câștigă 27 de lei pe oră. La nivelul Uniunii Europene se vehiculează foarte intens conceptul de "One Health", această idee de sănătate unică. Statul ar trebui să se întrebe dacă mai dorește medici veterinari în zona rurală.

Dr. Ciprian Tănase: Eu cred că acum este un moment zero, un moment de răscruce. Statul trebuie să înțeleagă că cea mai mare avere a unei țări este resursa umană. În anumite domenii ale economiei, personalul poate fi înlocuit cu roboți, aplicații sau inteligență artificială, dar în domeniul nostru acest lucru nu este posibil. Serviciile veterinare sunt dependente 100% de existența fizică a omului, a medicului veterinar. Dacă statul nu conștientizează că noi suntem o resursă care nu poate fi înlocuită, lucrurile pot degenera. Pot exista zone rurale fără acoperire sanitar-veterinară. Mulți tineri, din ceea ce am observat și eu de la colegii mei, nu mai vor să se angajeze în mediul rural. Se orientează spre cabinete de animale mici pentru că, haideți să fim sinceri, de ce ar veni cineva într-un sat de munte sau într-o zonă izolată rurală să primească un salariu de 2.000-3.000 de lei pe lună, când ar putea lucra în Cluj, Baia Mare sau București pe un salariu de 6.000-7.000 de lei într-un cabinet de animale mici? De ce ar prefera să lucreze în mediul rural pe 30 de grade în timpul verii, în condiții dificile, când ar putea avea condiții de muncă mai bune în oraș? Tinerii analizează pragmatic și iau decizii înțelepte pentru ei, punând în balanță factorul financiar. Există riscul depopulării de medici veterinari în mediul rural și dacă se va instaura acest trend, situația nu va fi deloc bună, pentru că fermele din zonă vor fi afectate.

Dr. Iulian Vieru:  Mă uitam pe cifrele de astăzi și ascultam ce spuneți. Mă gândeam că nici dumneavoastră nu puteți susține un salariu normal pentru doi oameni. Pentru dumneavoastră, dacă ați dori să angajați un medic veterinar, nu l-ați putea plăti cu 4.500 de lei net. Pur și simplu, nu ați putea angaja, chiar dacă dumneavoastră nu ați mai lua salariu. Deci, dacă angajați o persoană cu 4.500 de lei, adunând cele două salarii minime și păstrând tehnicianul, nu aveți bani să îi plătiți pe toți pentru un an.

Dr. Ciprian Tănase: În momentul de față, din cei 10.000 de lei primiți lunar, cabinetul meu reușește să plătească cele două salarii minime pe economie, al meu și al asistentului, și poate mai rămân maxim 1.000 de lei. Deci, deconturile sunt foarte mici. Nu mă gândesc să angajez un coleg mai tânăr, deși mi-aș dori, dar nu este necesar. Având în vedere efectivele existente și cazuistica pe care o avem, care nu este foarte mare, nu s-ar justifica angajarea unui medic veterinar. Dar poate sunt colegi care au încercat acest lucru și mulți nu au reușit, din motivele explicate.

Dr. Iulian Vieru:  Viitorul fiscal al României nu sună favorabil, mai ales că acum a apărut și sistemul acesta de facturare între firme, iar de la 1 ianuarie va fi și între firme și persoane fizice. Probabil că va trebui să eliberați facturi pentru aproape toți cei care au animale, pentru că la rândul lor vor fi impozitați și vor trebui să scadă din impozit cheltuielile cu animalele.Toată economia aceasta gri din medicina veterinară cred că va dispărea complet. Este mai mult un gri pal decât un gri real. Creșterea taxelor și impozitelor, dacă cresc cu 10%, sunteți în faliment, conform calculelor prezentate. Orice creștere este problematică, iar creșterea salariului minim pe economie vă afectează semnificativ. Chiar din toamnă va fi mai mare, deoarece se calculează la nivel european. Orice creștere peste 4.000 de lei a salariilor vă pune în faliment.

Dr. Ciprian Tănase: Singura noastră speranță este aceea de a se crește tarifele la valori normale. Este foarte puțin să primești, de exemplu, 7,41 lei pentru un câine vaccinat antirabic, având în vedere că te deplasezi până la o fermă. Aceasta sumă nu acoperă nimic.

Dr. Iulian Vieru:  De ce totuși... Costă la un cabinet privat, vaccinarea antirabică costă între 50 de lei și 100 de lei.De ce este diferența asta așa de mare?

Dr. Ciprian Tănase: Diferența este pentru că acolo este valoarea reală a vaccinării. Acolo este valoarea de piață.

Dr. Iulian Vieru:  Da, aceasta este valoarea de piață.

Dr. Ciprian Tănase: La noi acesta este prețul negociat. Cred că asumat prin contract.

Dr. Iulian Vieru:  Și vaccinarea aceasta, haideți să discutăm despre ea că este interesantă. Dacă ar fi să discutăm tehnic. Am făcut și eu vaccinări la câini și la pisici. S-ar putea să am probleme cu poliția animalelor dacă spun cum făceam vaccinarea la pisici. Luam pisica de coadă, o agățam de copac și gata, era simplu. Mergea repede. Nu, nu rupi coada pisicii, pisica stătea agățată de copac, nu mă zgâria, făceam vaccinarea într-o secundă și totul era fericit. Dar la câini...Câți oameni sunt necesari pentru a vaccina un câine?

Dr. Ciprian Tănase: Eu vă spun cum facem noi în campanie. Eu și tehnicianul ne întâlnim dimineața la ora 7 și pornim pe teren. Mergem din casă în casă. De multe ori nu găsim pe nimeni acasă, deoarece lumea merge la serviciu. Sunt proprietari care spun, de exemplu: "Domnule doctor, vă rog să veniți după ora șase, că atunci vine toată lumea de la serviciu și pot să țin câinele."Vă dați seama, pe lângă faptul că primim doar 7,40 lei pentru o vaccinare, trebuie să mai facem și un drum suplimentar după-amiaza pentru a vaccina câinele. Este o cheltuială care nici nu merită pusă pe hârtie.

Dr. Iulian Vieru:  Practic, primiți 7 lei, 7,5 lei pentru doi oameni, nu pentru unul.

Dr. Ciprian Tănase: Da, tehnic, da. Pentru că un om singur nu poate să facă asta. Vă spun sincer, în campania de vaccinare antirabică, care durează aproximativ două luni, întâmpinăm tot felul de probleme: proprietarii nu sunt acasă, câinii sunt plecați sau liberi, și trebuie să revenim.  În două luni de zile, ne concentrăm pe această acțiune. La final, avem înregistrate aproximativ 300 de câini vaccinați, ceea ce înseamnă 2.200 de lei, din care scădem costul motorinei și timpul nostru de lucru. În mare parte, în timpul campaniei, doar câini vaccinăm. Nu sunt mulți câini în total. Dar, când trebuie să ajungi până în vârful dealului la o stână, din cei patru câini poate reușești să vaccinezi doar doi. Trebuie să revii după orele de program. Este timpul nostru care ar trebui cuantificat la o valoare reală.

Dr. Iulian Vieru:  Conform calculului dumneavoastră, ați decontat 2.500 de lei pentru câini. Conform legii, nu puteți lucra mai mult de 48 de ore pe săptămână. În două luni, lucrați efectiv 384 de ore. Deci, 2.500 împărțit la 384 de ore înseamnă exact 6,5 lei pe oră. Atât sunteți plătiți.Câți câini vaccinați într-o oră, practic?

Dr. Ciprian Tănase: Aproximativ un câine pe oră. Aproximativ așa.

Dr. Iulian Vieru:  Într-o oră? Să presupunem că casele sunt una lângă alta, nu la munte.

Dr. Ciprian Tănase: Să zicem, doi-trei câini poate. Trei câini. Patru. Depinde. Dacă un proprietar are patru câini și sunt toți legați, îi vaccinezi repede. Dar în general...

Dr. Iulian Vieru:  Aici, îmi permit să vă contrazic. Nu vaccinați patru câini pe oră. Vaccinați exact un câine pe oră, pentru că primiți 6,5 lei pe oră pentru vaccinare. Am pus această întrebare pentru a sublinia cât de greșit sunt calculate tarifele. Până la urmă, statul ar trebui să decidă ce dorește: calitate sau hârtii? Dacă statul vrea calitate, nu veți putea oferi aceasta în condițiile actuale. Deci, 6,5 lei pe oră pentru 384 de ore lucrate. În condițiile în care mergeți din casă în casă pentru a vaccina 300 de câini, toți microcipați, nu este rentabil. Nu câștigați bani și statul nu monitorizează și nu obține rezultatele dorite. Proprietarii sunt nemulțumiți, și pare că toată lumea este frustrată.

Dr. Ciprian Tănase: Am greșit gândind doar la timpul efectiv de vaccinare, dar timpul începe din momentul în care plecăm de la cabinet și până ajungem la locație. Tot timpul trebuie cuantificat la valoarea reală.

Dr. Iulian Vieru:  Costul unei ore de muncă este același, indiferent de activitate. Fie că așteptați un client la cabinet, fie că sunteți pe drum sau reparați o roată, costul este același. Trebuie să încasați o anumită sumă pentru ca firma să poată plăti taxe, impozite și salarii, și să aibă profit. Tarifele sunt gândite greșit. La data când au fost stabilite, condițiile economice erau diferite. Nimeni nu este vinovat pentru asta, dar problema este că situația s-a schimbat total. Regulile jocului s-au schimbat, iar tarifele nu mai sunt actualizate din 2013. Salariul minim a crescut de multe ori, prețurile s-au modificat, dar tarifele au rămas aceleași.

Dr. Ciprian Tănase: Trebuie să se găsească o soluție adaptată la realitățile economice actuale pentru a putea rezista financiar. 

Dr. Iulian Vieru:  Dacă ați fi dumneavoastră în poziția de a stabili tarifele, cum ați gândi sistemul?

Dr. Ciprian Tănase: Aș raporta tarifele la cele 8 ore de muncă pe care un medic și angajații lui le prestează în cadrul cabinetului și m-aș raporta la colegii noștri din Uniunea Europeană. Suntem o mare familie europeană și trebuie să ne comparăm cu colegii din domeniul uman, pentru că și noi suntem medici. Aș calcula tariful orar pornind de aici.

Dr. Iulian Vieru:  Dacă ați fi proprietarul unui câine, cât ați fi dispus să plătiți pentru vaccinarea antirabică?

Dr. Ciprian Tănase: Acum depinde de tipul de proprietar. Dacă aș fi proprietarul unui câine...și mă duc cu animăluțul meu la un cabinet privat, care nu are niciun contract... Nu contează până la urmă cabinetul.

Dr. Iulian Vieru:  Cât ați plăti pentru vaccinare? Cât ați considera un preț rezonabil fără microcipare, doar pentru vaccinare? Având în vedere că m-aș deplasa eu cu cățelul la medicul veterinar. Vedeți, modul de a concepe tarifele este foarte complicat. Din punctul de vedere al clientului, vrei un preț cât mai mic. Când te muți de partea cealaltă, ca medic veterinar, vrei un preț mai mare. Asta este, în general, problema tarifelor stabilite de cineva. Când piața stabilește tariful, atunci piața știe să regleze aceste lucruri. Apropo de discuția cu piața, de ce costă 100 de lei sau 7 lei? Statul o să vrea întotdeauna să plătească cât mai puțin, iar medicul veterinar o să vrea să încaseze cât mai mult.

Dr. Ciprian Tănase: Dacă îmi permiteți o adăugire...

Dr. Iulian Vieru:  Vă permit orice, să știți. 

Dr. Ciprian Tănase: La vaccinarea antirabică, trebuie să o prezentăm ca un act medical. În mod normal, și bănuiesc că toți colegii procedează la fel în cabinetele de animale mici, când vaccinăm un câine, fie că este antirabic, monovalent sau polivalent, facem și un examen clinic. 

Dr. Iulian Vieru:  Știți, asta este... Mă iertați că vă întrerup, dar asta este o altă discuție pe care vreau să o abordez. Mai întâi, spuneți dumneavoastră și apoi am să vă pun următoarea întrebare.

Dr. Ciprian Tănase: Da, și în momentul în care statul dorește calitate, trebuie să gândească faptul că acesta este un act medical. În momentul în care merg să vaccinezi anumite animale din cadrul CSV-ului până la urmă nu poți executa această manoperă la foc automat. Pentru că, până la urmă câinele, în ultima perioadă și în mediul rural, au devenit un animal foarte apreciat de către proprietari un animal de companie, foarte mult se atașează se sufletește de acest animalut, foarte multe persoane din mediul rural și pot comite anumite chestiuni dacă acționezi mecanic, fără să faci un examen clinic minim. Atunci, înainte de a realiza această operațiune, statul trebuie să ia în considerare că plătește și examinarea clinică a unui animal în această situație.

Dr. Iulian Vieru:  Cu alte cuvinte, ați atins un subiect foarte sensibil. Am observat că și în Franța și Germania, actul de vaccinare este mult mai complex decât vaccinarea în sine.Se pune accent pe complexitatea actului medical, cum ați spus dumneavoastră. Nu poți să vaccinezi un animal dacă nu îi faci o examinare clinică. Nu poți să vaccinezi un animal într-o anumită etapă a gestației. Trebuie să vezi stadiul gestației. Dacă proprietarul declară că vaca este gestantă, ce faci? O vaccinezi sau evaluezi stadiul gestației? Brusc intrăm într-o altă zonă de plată. Vaccinările, cum sunt gândite acum, par a fi o chestiune mecanică. Ai o problemă, o rezolvi și gata. Dar aici este puțin mai delicată situația. Cred că ar trebui ca și Colegiul (n.r. CMVRo), și Autoritatea (n.r. ANSVSA), și medicii veterinari să își formuleze fiecare propriile opinii și apoi să le discute serios, pentru că altfel va exista mereu această nemulțumire generală, ceea ce nu este bine din punctul de vedere al sănătății. În cele din urmă, medicii veterinari sunt gardienii sănătății, nu? Există un slogan: „Salvăm omenirea, ...." parcă

Dr. Ciprian Tănase: Eu vă spun sincer că sunt optimist. Sunt convins că la nivel înalt există discernământ și că lucrurile se vor așeza în viitorul apropiat. Nu vreau să îmi pierd această speranță și lucrez cu optimism că lucrurile se vor rezolva. Noi, medicii veterinari, avem o mare calitate, sau poate un defect, în sensul că avem multă răbdare și poate și înțelepciune. Eu merg pe această linie și sper că lucrurile se vor așeza în viitorul apropiat.

Dr. Iulian Vieru:  Toată lumea speră să fie puțin mai bine și puțin mai ușor. Ca o concluzie? 

Dr. Ciprian Tănase: Ca medic veterinar, am fost întotdeauna de partea fermierilor și a agriculturii. Le suntem alături, cu toate greutățile pe care le întâmpinăm. Sper ca lucrurile să meargă într-o direcție bună atât pentru noi, medicii veterinari din zona rurală, cât și pentru fermierii cu care lucrăm. Fără ei, nici noi n-am exista. Sper în așezarea lucrurilor la toate nivelurile, atât în viața zootehniei pe care o deservim, cât și în viața economică a cabinetelor noastre. Așa cum agricultura este subvenționată masiv, și cabinetele noastre veterinare din mediul rural trebuie subvenționate pentru a putea asigura siguranța alimentară a țării. Fără noi, multe ferme s-ar desființa, mulți oameni ar fi reticenți în a înființa o fermă în mediul rural, o fermă de familie, din cauza lipsei unui profesionist în comună, a lipsei medicului veterinar. La nivel național, acest lucru nu ar fi în regulă. Este nevoie de medic veterinar în comună? Este nevoie. Atâta timp cât există animale de rentă și animale de fermă, medicul veterinar trebuie să existe și în comunele din țara noastră. Sper și sunt optimist că statul va conștientiza acest fapt și că cea mai importantă resursă umană a țării, repet, este omul, specialistul, indiferent de zona în care lucrează. E foarte greu să formezi un om, să-l ai și să te poți baza pe el în zona în care trebuie să activeze.

Dr. Iulian Vieru:  Cred că este o concluzie interesantă aceasta, prin care statul ajunge la concluzia că cea mai importantă resursă pe care o are sunt medicii veterinari, chiar și cei concesionari. Mă refer la domeniul nostru sanitar-veterinar și că ei trebuie ajutați. Nu cred că medicii veterinari vor ceva gratis, ci doar vor să fie ajutați să-și poată face treaba într-un mod corect medical. Pentru asta, cred că este nevoie de multe discuții și o analiză din toate punctele de vedere, și cu cât mai mulți practicieni, bineînțeles, și cu teoreticieni care pot să gândească și cu experții de la autorități care sunt specializați pe diverse domenii de sănătate.  Fiecare trebuie să găsească o cale de a ajunge la un compromis mediu care să ajute pe toată lumea să ne atingem obiectivele cât mai bine posibil. Este bine pentru toată lumea până la urmă, dacă ne este bine la toți, nu? Despre asta este vorba.

Dr. Ciprian Tănase: Desigur, desigur. Sper ca, pe viitor, fiecare să fie o verigă puternică în acest lanț care asigură siguranța alimentară și siguranța medicală a țării. Dacă verigile sunt puternice, acest lanț este puternic. În momentul în care aceste verigi dispar sau suferă anumite deteriorări, întregul lanț, de la fermă la consumatorul final, va suferi. Intervenția statului este decisivă pentru că eu sper să găsească soluțiile înainte ca pacientul să fie mort, din păcate. Sunt optimist și sper că cei care pot lua decizii vor avea bunele intenții și gândurile de a salva ce se mai poate salva din mediul rural, din medicina rurală.

Dr. Iulian Vieru:  Să reușim să mergem înainte. Mulțumim mult, domnule doctor. Cred că a fost o discuție interesantă. Este o discuție amplă pe care o vom continua în diferite moduri și sper că și colegii din autorități vor fi deschiși la a găsi soluții împreună cu practicienii, cu colegii medici veterinari și cu celelalte organizații implicate în viața medicinei veterinare. Până la urmă, suntem toți o profesie și trebuie să ne rezolvăm problemele într-un mod civilizat, elegant și productiv pentru toată lumea. Vă mulțumim foarte mult!

Dr. Ciprian Tănase: Vă mulțumesc și eu!

Astfel, ajungem la finalul unui alt episod plin de informații și inspirații. Mulțumesc că ai fost alături de mine astăzi la Vocea Profesiei. Sper că informațiile primite au fost de folos și te vor ajuta în munca ta valoroasă. Nu uita să ne scrii pe rețelele de social media, la adresele de e-mail office@veterinarul.ro sau iulian@veterinarul.ro, pe chat, WhatsApp, Telegram sau la telefon.

Doar conectați putem fi o comunitate dinamică și inspirată. Pentru a nu pierde informații esențiale, like și subscribe pe canalele noastre de YouTube, Spotify, Apple Podcast sau Amazon Music. Te aștept la următorul podcast, cu noi invitați și noi teme de discuții. Aștept sugestii din partea ta, întrebări, opinii sau ce dorești să ne spui, în scris sau la telefon.

Promit să nu las pe nimeni în urmă. Până data viitoare, citește veterinarul.ro, aici și pentru tine și pentru prietenii noștri necuvântători. Îți mulțumesc pentru ascultare și nu uita, fiecare zi este o oportunitate de a învăța ceva nou. Să auzim numai de bine!