- Detalii
- Noutăți Medicale
Vârsta puilor influențează mai mult genele de rezistență la antimicrobiene decât aditivii din hrană, arată un studiu
- :
⏱️ Durata estimată a lecturii: ~5 min
Timp de mulți ani, antibioticele au fost adăugate în hrana animalelor pentru a ajuta la controlul bacteriilor dăunătoare și la îmbunătățirea creșterii. Pe fondul preocupărilor legate de rezistența la antibiotice, producătorii de păsări testează alternative precum probioticele, care conțin bacterii benefice, și uleiurile esențiale, obținute din plante și care pot avea proprietăți antimicrobiene.
Cercetătorii de la Penn State au constatat că administrarea în hrană a unui antibiotic, a unui probiotic sau a unor uleiuri esențiale nu a modificat semnificativ diversitatea generală a genelor de rezistență la antimicrobiene la puii de carne. În schimb, vârsta păsărilor a avut un efect mult mai puternic asupra profilului acestor gene pe măsură ce păsările au crescut.
Accesează canalul
Rezultatele studiului au fost publicate în Poultry Science și indică faptul că, pe măsură ce puii cresc, comunitățile bacteriene din intestin se modifică, iar aceste schimbări au avut un efect mai mare asupra genelor de rezistență la antimicrobiene decât un anumit aditiv alimentar.
„Rezistența la antibiotice este o problemă importantă, iar producătorii de păsări folosesc din ce în ce mai mult produse precum probioticele și uleiurile esențiale în locul antibioticelor. Cu toate acestea, nu știm pe deplin dacă aceste produse influențează genele de rezistență la antibiotice la pui”, a declarat Erika Ganda, profesor asociat de microbiomuri ale animalelor de fermă la Penn State și autor principal al studiului. Ea a adăugat că, în cadrul experimentului, probioticele și uleiurile esențiale nu au produs modificări semnificative sau de durată asupra profilului general al genelor de rezistență la antimicrobiene, ceea ce susține continuarea cercetărilor privind utilizarea acestor produse ca alternative la antibiotice.
Patru tipuri de hrană administrate puilor
Studiul a fost realizat la Penn State Poultry Education and Research Center și a inclus 320 de pui de carne. Păsările au primit una dintre patru diete: o dietă normală, fără aditivi, o dietă care conținea un antibiotic, una cu uleiuri esențiale și una cu un probiotic.
Cercetătorii au colectat probe de materii fecale când păsările aveau 1, 10 și 21 de zile. Ulterior, au utilizat secvențierea ADN pentru identificarea genelor de rezistență.
Metoda utilizată, denumită metagenomică shotgun, permite identificarea secvențelor genetice asociate rezistenței la antimicrobiene și evaluarea prezenței și abundenței relative a acestora. Metoda nu poate însă determina dacă bacteriile care poartă aceste gene sunt rezistente sau dacă genele respective sunt exprimate activ.
În total, cercetătorii au identificat 823 de gene distincte de rezistență.
Ana Fonseca, primul autor al studiului, care a absolvit la Penn State un doctorat cu două specializări, în știința animalelor și știința microbiomului, iar în prezent este educator în managementul păsărilor în cadrul Penn State Extension Poultry Team, a spus că echipa a fost surprinsă într-o anumită măsură de faptul că tratamentul cu antibiotic nu a produs o modificare de durată a profilului general al genelor de rezistență la antimicrobiene la pui.
Potrivit acesteia, vârsta a avut un efect mult mai puternic asupra profilurilor genelor de rezistență.
„Profilul genelor de rezistență la antimicrobiene al unui pui în vârstă de o zi arăta foarte diferit față de cel al unui pui de 10 zile, iar profilul s-a schimbat din nou până în ziua 21”, a explicat Ana Fonseca. Pe măsură ce puii cresc, comunitatea bacteriană din intestin se modifică în mod natural: apar bacterii noi, unele dispar, iar altele devin mai abundente. Cercetătorii numesc acest proces succesiune microbiană.
Deoarece bacterii diferite poartă gene de rezistență diferite, modificările naturale ale comunității bacteriene duc și la schimbări ale profilului genelor de rezistență la antimicrobiene.
Vârsta a avut un efect mai mare decât dieta
Rezultatele nu înseamnă că aditivii alimentari nu influențează niciodată rezistența la antibiotice la păsări, a explicat Ana Fonseca. În condițiile specifice ale acestui experiment, schimbările naturale ale comunităților microbiene ale puilor pe măsură ce aceștia au crescut au avut un efect mai mare asupra prezenței și tipurilor de gene asociate rezistenței la antibiotice decât tratamentele alimentare.
„Înțelegerea originii genelor de rezistență și a factorilor care determină modificarea acestora ne poate ajuta să dezvoltăm modalități mai sigure și mai sustenabile de creștere a păsărilor, abordând în același timp problema globală a rezistenței la antimicrobiene”, a declarat Ana Fonseca.
Analiza volumului mare de date obținut prin metagenomica shotgun a fost posibilă cu ajutorul capacității de calcul oferite de clusterul de înaltă performanță Roar Collab din cadrul Penn State Institute for Computational and Data Sciences.
La cercetare au contribuit John Boney, Vernon E. Norris Faculty Fellow în nutriția păsărilor și profesor asociat de știința păsărilor, Sophia Kenney, absolventă a programului doctoral în științe moleculare, celulare și integrative, și Stephanie Bierly, fostă asistentă de cercetare în cadrul Department of Animal Science.
Autor: Ana Fonseca et al, Assessing the impact of dietary interventions on the resistomes of broiler chickens, Poultry Science (2026). DOI: 10.1016/j.psj.2026.107343
Sursa: phys.org
- Detalii
- Ți-a plăcut articolul?
Susține echipa Veterinarul cu o cafea și
susține jurnalismul independent din medicina veterinară.
Așa vom fi mai inspirați.Program complet de pregătire continuă pentru medici veterinari
Obține rapid cele 120 de puncte EMC – 100% online, simplu și accesibil!
Abonează-te acumDe 17 ani, Veterinarul.ro prezintă faptele și dezbaterile din profesie, cu scopul de a informa și sprijini comunitatea veterinară. Publicăm articole care reflectă atât perspectivele medicilor, cât și impactul asupra societății. Mulțumim pentru contribuția și implicarea adusă, editorilor și abonaților medici veterinari români, fără de care nu am fi putut exista. Le datorăm recunoștința noastră pentru perseverența de a rămâne fideli principiului care ne ghidează din prima zi:
Veterinarul.ro există pentru și împreună cu comunitatea veterinară din România.Urmărește-ne pe rețelele sociale:
Implică-te în susținerea jurnalismului medical veterinar independent Cu o donație, o sponsorizare sau redirecționare impozit, susții informația corectă, responsabilă și accesibilă comunității veterinare și proprietarilor de animale. Susține
Noutăți Articole Specializate Business
Cinci cifre pe care orice proprietar de cabinet veterinar ar trebui să le știe în fiecare lună
- Iulian Vieru
Clinicile low-cost nu fură clienți: ce arată economia pieței veterinare
- Iulia Cretu
Cum îți diferențiezi cabinetul pe social media, într-o lume plină de imagini AI aproape identice, ghid practic
- Iulia Cretu
De ce mulți medici veterinari excelenți se descurcă greu la partea de management
- Iulian Vieru
