Germania a raportat primul caz de febră aftoasă (Foot-and-Mouth Disease - FMD) din ultimele patru decenii, după ce virusul a fost detectat la o turmă de bivoli de apă din districtul Märkisch Oderland, Brandenburg. Confirmarea oficială a fost făcută de Institutul Friedrich Loeffler, laboratorul național de referință pentru febra aftoasă. Acest incident marchează prima reapariție a bolii în Germania din 1988.

Febra aftoasă este o boală virală extrem de contagioasă care afectează rumegătoarele, provocând febră și leziuni sub formă de bășici pe membranele mucoase și în zona copitelor. Deși nu reprezintă un pericol direct pentru sănătatea umană, impactul economic asupra agriculturii și industriei alimentare poate fi devastator.

Măsuri de izolare și intervenție rapidă

Autoritățile germane au implementat măsuri stricte pentru a limita răspândirea virusului:

• Au fost create o zonă de excludere de 3 km și o zonă de monitorizare de 10 km în jurul focarului.

• Toate animalele afectate au fost eutanasiate, iar transportul animalelor și produselor din aceste zone a fost interzis.

• Ministerul Federal al Agriculturii (BMEL) a convocat Echipa Centrală de Criză a Bolilor Animale pentru a evalua situația și a coordona răspunsul național.

Ministrul federal al Agriculturii, Cem Özdemir a declarat într-un comunicat de presă publicat pe website-ul ministerului.

„Cazul suspect din Brandenburg a fost, din păcate, confirmat. Acum este vorba de a afla cât mai repede posibil pe ce cale a luat virusul. Experții noștri de la Institutul Friedrich Loeffler sprijină autoritățile statului Brandenburg cu toată puterea lor. Urmărim foarte îndeaproape focarul. Prin urmare, voi vorbi astăzi cu colegii mei din statele federale pentru a le informa cu privire la constatările actuale. Voi vorbi cu reprezentanții sectoarelor afectate la începutul săptămânii. De asemenea, am convocat prompt echipa de criză. Scopul nostru comun trebuie să fie să respingem rapid virusul pentru a minimiza daunele aduse agriculturii și industriei alimentare.”

Ce spune Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (WOAH)?

Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor a recunoscut notificarea rapidă din partea Germaniei și a subliniat importanța detectării timpurii și a intervenției prompte în astfel de cazuri.

Declarație oficială WOAH privind focarul din Germania

 „Deși virusul febrei aftoase nu este o problemă de sănătate publică, este crucial pentru sănătatea animală, din cauza transmisibilității ridicate și a impactului economic semnificativ. Măsurile de izolare implementate de Germania sunt esențiale pentru prevenirea răspândirii bolii.”
(Sursa: WOAH, 2024)

Impact asupra agriculturii și comerțului internațional

Germania, recunoscută oficial ca fiind „liberă de febră aftoasă fără vaccinare”, își va pierde acest statut în urma confirmării bolii. Uniunea Europeană și alte state partenere vor monitoriza atent situația, iar restricțiile comerciale asupra animalelor și produselor provenite din zonele afectate sunt inevitabile.

Institutul german Friedrich Loeffler a subliniat că febra aftoasă apare frecvent în Orientul Mijlociu, Africa, Asia și unele regiuni din America de Sud. Produsele de origine animală importate ilegal din aceste regiuni rămân o sursă majoră de risc pentru agricultura europeană.

Ce este febra aftoasă?

Febra aftoasă este o boală virală extrem de contagioasă care se poate răspândi prin mai multe căi, având un impact semnificativ asupra sănătății animalelor și a comerțului internațional. Boala este cauzată de un Aphthovirus din familia Picornaviridae, cu șapte tulpini endemice (A, O, C, SAT1, SAT2, SAT3 și Asia1). Fiecare tulpină necesită un vaccin specific pentru a oferi imunitate. WOAH a stabilit o listă oficială de țări și zone libere de febra aftoasă, recunoscute ca fiind protejate împotriva acestei boli.

Principalele modalități de transmitere includ:

Contact direct între animale infectate și susceptibile:

Inhalarea aerosolilor infecțioși, în special în timpul contactului apropiat, este o cale frecventă de transmitere între animale.

Contact indirect prin intermediul fomitelor:

Obiectele contaminate, cum ar fi mâinile, încălțămintea, îmbrăcămintea, vehiculele și echipamentele, pot transporta virusul către animale susceptibile.

Consumul de produse contaminate:

Porcinele pot contracta virusul prin consumul de produse din carne contaminată și netratată termic (hrănirea cu resturi alimentare, swill feeding).

Vițeii pot fi infectați prin ingerarea laptelui contaminat.

Inseminarea artificială:

Semenul contaminat folosit în inseminare artificială poate transmite boala la animalele susceptibile.

Răspândire pe cale aeriană pe distanțe lungi:

Virusul poate fi transportat pe calea aerului, în special în zonele cu climă temperată, până la 60 km pe uscat și până la 300 km peste apă.

Surse ale virusului febrei aftoase (FMD)

Virusul febrei aftoase (Foot-and-Mouth Disease Virus - FMDV) are multiple surse care contribuie la transmiterea și răspândirea bolii. Aceste surse includ:

Animalele aflate în incubație sau cele clinic afectate:

• Virusul este prezent în toate secrețiile și excrețiile animalelor infectate acut, inclusiv:
  • Aerul expirat, saliva, laptele, urina, fecalele și sperma.
  • Lichidul din veziculele asociate cu FMD.
  • Lichidul amniotic și fetușii avortați la oi, chiar și cu până la 4 zile înainte de apariția semnelor clinice.
• Producția maximă de virus are loc de obicei în momentul în care veziculele se rup, iar simptomele clinice devin evidente.

Produsele de origine animală contaminate:

Carnea și subprodusele care au un pH peste 6,0 pot adăposti virusul.

Purtătorii de virus:

• Animalele recuperate sau vaccinate care au fost expuse virusului pot deveni purtători, iar FMDV poate persista în orofaringe mai mult de 28 de zile.
• În cazul bovinelor:
  • Rata purtătorilor variază între 15–50%.
  • Starea de purtător nu durează de obicei mai mult de 6 luni, deși în cazuri rare poate persista până la 3 ani.
• Dovezile indirecte din teren sugerează că, în cazuri rare, purtătorii pot transmite infecția către animale susceptibile prin contact apropiat. Totuși, mecanismul acestei transmiteri rămâne necunoscut, iar dovezile directe de transmitere de la speciile domestice purtătoare lipsesc.

sursa: woah.org

 Articole cu același subiect: