Bruceloză de ovine și caprine (cu excepția infecției Brucella ovis care nu este patogenă pentru oameni) este o infecție zoonotică cu efecte importante atât asupra sănătății publice, cât și asupra sănătății și producției animalelor și este răspândită în multe domenii ale în lume, în special în unele țări din Mediterana și Orientul Mijlociu.

Brucella meltensis, este principalul agent etiologic al brucelozei la rumegătoarele mici, a fost prima specie din genul Brucella descris. Boala este menţionata in scrierile lui Hipocrate, boala a fost studiata abia in secolul al XIX-lea. A fost izolat pentru prima dată de Bruce în 1887 (Alton, 1990) de soldurile soldaților care mureau de febră mediteraneană pe insula Malta. Bruce a numit-o Febra de Malta sau Febra Ondulanta germenul denumit de el Micrococcus meltensis . Originea bolii a rămas un mister timp de aproape 20 de ani până când s-a descoperit că caprele sunt sursa infecției pentru populațiile umane.

S-au descris ulterior si alţi germeni – Brucella abortus bovis, Brucella abortus suis, Brucella ovis, Brucella neotomae si Brucella canis.

In tara noastră boala a fost semnalata pentru prima data la animale (si anume la bovine) de către Falcoianu si Mihăilescu (1923) iar la om de Turcu si Moraru (1932).

Observaţiile efectuate pana in prezent privind bruceloza la oameni au stabilit ca profesia are un rol important, procentul de infecţii fiind ridicat in special la personalul zooveterinar, îngrijitorii de animale, cei care lucrează in industria cărnii etc.

BIBLIOGRAFIE

Brucellosis in Sheep and Goats and its Serodiagnosis and Epidemiology January 2018International Journal of Current Microbiology and Applied Sciences 7(1):1848-1877
Adams L G and Schutta C. 2010. Natural resistance
against Brucellosis: A review. The Open Veterinary Science Journal 4(1): 61-71.
OIE. 2009.Manual of the Diagnostic Tests and Vaccines for Terrestrial Animals, vol. 1., 5th edition Office International Des Epizooties, Paris, France, pp 1-35.
Răducănescu H.,Bica Popii Valeria – Bacteriologie veterinară, Ed.Ceres, Bucureşti, 1986
Răpuntean Gh., Răpuntean S. – Bacteriologie specială veterinară, Ed.Agronomică, Cluj Napoca, 1998
Perianu T. – Boli infecţioase ale animalelor, Ed.Fundaţiei Chemarea , Iaşi, 1997
Potecea E. – Boli infecţioase ale animalelor, vol.I, Ed. Fundaţia România de Mâine, Bucureşti, 2002
Dumitru Buiuc, Marian Negut – “Tratat de microbiologie clinica”, Editura Medicala, Bucuresti, 2009
Radu Moga Manzat – “Boli infectioase ale animalelor – Bacterioze”, Editura Brumar