Un studiu recent publicat în revista Scientific Reports a demonstrat că monitorizarea locurilor, perioadelor și duratei de odihnă a rațelor sălbatice în timpul migrației poate ajuta la prezicerea probabilității de transmitere a gripei aviare către efectivele de păsări de curte. Această descoperire marchează un progres semnificativ în înțelegerea dinamicii transmiterii gripei aviare înalt patogene (HPAI). De asemenea, poate contribui la informarea crescătorilor de păsări asupra momentelor potrivite pentru a adopta măsuri suplimentare de precauție împotriva contaminării cu virusul.

Cercetătorii au utilizat un model informatic pentru a prezice riscul de infecție pentru păsările de curte, rațele sălbatice și lebedele care iernează în Croația, un punct important de oprire pentru păsările migratoare. Spre deosebire de rațele sălbatice, care tolerează bine virusul, lebedele mute sunt extrem de vulnerabile, iar decesul acestora poate funcționa ca un semnal de alarmă pentru prezența gripei aviare, altfel dificil de detectat în mediul natural.

Deși studiul s-a concentrat pe Croația, concluziile sunt relevante și pentru alte regiuni unde se regăsesc atât lebede mute, cât și rațe sălbatice.

„Virusul a trecut independent, în momente diferite, de la păsările sălbatice la vacile de lapte”, a declarat Sebastian Llanos-Soto, doctorand în laboratorul autorului principal Renata Ivanek, profesor de epidemiologie la Departamentul de Medicină a Populației și Științe de Diagnostic din cadrul Colegiului de Medicină Veterinară.

„Este urgent să ne îmbunătățim capacitatea de a anticipa răspândirea gripei aviare la intersecția dintre animalele sălbatice și cele domestice, iar studiul nostru reprezintă un pas important în această direcție”, a adăugat Llanos-Soto.

Tulpina actuală de HPAI a fost detectată pentru prima dată în America de Nord în noiembrie 2021. De atunci, s-a răspândit prin intermediul păsărilor sălbatice, în special al celor acvatice, infectând păsări de curte, vaci de lapte, pisici domestice, numeroase specii de animale sălbatice și 68 de persoane până în prezent. Totuși, nu există dovezi că virusul s-ar transmite de la om la om.

Laptele crud de vacă infectat a fost o sursă de infecție pentru pisici și este considerat un risc pentru consumul uman. Virusul poate afecta găinile domestice, curcanii, rațele și gâștele. Experții în sănătate publică se tem că, dacă o persoană infectată cu o tulpină obișnuită de gripă contractează și HPAI, ADN-ul celor doi viruși s-ar putea combina, ducând la apariția unei noi tulpini capabile să se transmită între oameni.

„În cele din urmă, deoarece suntem în contact cu animalele noastre domestice, poate exista un risc și pentru oameni”, a avertizat Llanos-Soto.

În cadrul studiului, modelul informatic a fost alimentat cu date privind migrația păsărilor. Lebedele mute migratoare ajung în Croația între septembrie și noiembrie pentru a ierna și pleacă spre locurile de reproducere între februarie și aprilie. Rațele sălbatice sosesc între octombrie și noiembrie, petrecând între șapte și 28 de zile în Croația, înainte de a-și continua traseul pe ruta de migrație Mediterană - Marea Neagră.

Modelul a simulat răspândirea HPAI într-o zonă cu risc ridicat de introducere în fermele avicole prin intermediul păsărilor de apă. Validarea modelului s-a realizat prin compararea predicțiilor cu date reale despre păsări și ferme din zona de studiu.

Rezultatele sugerează că imunitatea anterioară joacă un rol important în riscul de infectare, întrucât păsările care au supraviețuit unei infecții anterioare pot dezvolta rezistență la virus. Totuși, determinarea imunității păsărilor sălbatice rămâne o provocare majoră, potrivit lui Llanos-Soto.

Pentru aplicarea acestor constatări în situații reale, este necesară o înțelegere mai aprofundată a factorilor care influențează dinamica vieții sălbatice și transmiterea virusului între populațiile de păsări sălbatice și domestice.

„Ce influențează durata popasurilor migratoare ale rațelor?”, a spus Llanos-Soto. „Trebuie să cunoaștem mai multe despre acest aspect pentru a înțelege mai bine riscul de infectare a animalelor noastre domestice.”

Referință: Sebastián G. Llanos-Soto et al, Transmission dynamics of highly pathogenic avian influenza among multiple waterfowl species and backyard poultry: the impact of the stopover period, Scientific Reports (2025). DOI: 10.1038/s41598-025-89827-y

Sursa: phys.org

ARTICOLE CU ACELAȘI SUBIECT: