Un nou studiu realizat de cercetători de la universitățile din Cambridge și Glasgow arată de ce virusurile gripei aviare pot fi periculoase pentru oameni: acestea continuă să se multiplice chiar și la temperaturi mai ridicate decât cele la care febra oprește, de obicei, alte virusuri. Febra este una dintre reacțiile naturale ale organismului, menită să încetinească răspândirea infecțiilor, însă virusurile aviare par să funcționeze bine și în condiții care, în mod normal, afectează virusurile umane.

Cercetarea, publicată pe 28 noiembrie în revista Science, a identificat o genă care influențează sensibilitatea virusurilor la temperatură. Această genă a trecut de la virusuri aviare la virusurile gripale umane în timpul pandemiilor din 1957 și 1968, ajutând noile tulpini să se răspândească mai eficient. Astăzi, virusurile gripale sezoniere infectează anual milioane de oameni și se multiplică cel mai bine în căile respiratorii superioare, unde temperatura este aproximativ 33°C, în timp ce răspândirea în zona mai caldă a plămânilor, aproape de 37°C, este mai redusă.

Medicii veterinari informați sunt cu un pas înainte. Intră pe canalul nostru de WhatsApp și fii la curent cu ultimele noutăți veterinare.
Accesează canalul

De ce încetinește febra unele virusuri, dar nu și pe cele aviare

Febra poate crește temperatura corpului până la 41°C. De mult timp era cunoscut faptul că aceasta limitează replicarea virusurilor, însă mecanismul exact și motivele pentru care unele virusuri rezistă mai bine nu erau complet clare.

Virusurile gripei aviare se comportă diferit de cele umane. Ele se multiplică frecvent în partea inferioară a tractului respirator și, la păsările gazdă obișnuite, se dezvoltă adesea în intestin, unde temperaturile pot atinge 40–42°C. Studii anterioare pe culturi celulare sugerau că virusurile aviare tolerează mai bine temperaturile ridicate, iar noua cercetare confirmă acest lucru prin experimente efectuate pe șoareci.

Ce au arătat experimentele pe șoareci

Pentru a observa modul în care virusurile reacționează la temperaturi ridicate, oamenii de știință au folosit un virus gripal uman adaptat în laborator, cunoscut sub numele PR8. Acesta nu reprezintă un risc pentru oameni. Deoarece șoarecii nu fac în mod normal febră atunci când sunt infectați cu virusuri gripale, cercetătorii au simulat febra prin creșterea temperaturii mediului în care erau ținuți.

Creșterea temperaturii corporale la niveluri specifice febrei a împiedicat eficient multiplicarea virusurilor gripale de origine umană. În schimb, aceleași condiții nu au oprit virusurile aviare. O creștere de doar 2°C a transformat o infecție umană care ar fi fost letală într-o formă ușoară.

Rolul genei PB1 și riscul schimbului de material genetic

Studiul a arătat că gena PB1, esențială pentru copierea materialului genetic al virusului, are un rol important în toleranța la temperaturi ridicate. Virusurile care conțineau o versiune aviară a genei PB1 au suportat mai bine căldura asociată febrei și au provocat forme severe de boală la șoareci. Acest lucru este relevant deoarece virusurile aviare și cele umane pot face schimb de gene atunci când infectează același organism, cum se întâmplă uneori la porci.

„Capacitatea virusurilor de a-și schimba genele reprezintă o sursă continuă de risc pentru apariția unor noi tulpini de gripă. Am văzut acest lucru în pandemiile din 1957 și 1968, când un virus uman și-a schimbat gena PB1 cu cea a unui virus aviar. Acest lucru ar putea explica de ce acele pandemii au provocat forme grave de boală”, a declarat Dr. Matt Turnbull, cercetător în cadrul Medical Research Council Centre for Virus Research la Universitatea din Glasgow. El a adăugat că monitorizarea virusurilor aviare ar putea ajuta la identificarea tulpinilor care prezintă un risc mai mare.

Rata ridicată a fatalității și riscul pentru oameni

Profesorul Sam Wilson din cadrul Cambridge Institute of Therapeutic Immunology and Infectious Disease a atras atenția asupra pericolului reprezentat de gripa aviară pentru oameni. El a precizat că, deși infecțiile umane sunt rare, sunt raportate anual zeci de cazuri, iar unele tulpini, cum ar fi H5N1, au prezentat rate ale mortalității de peste 40%. În opinia sa, înțelegerea modului în care aceste virusuri provoacă boală severă este importantă pentru supraveghere și pregătirea pentru posibile pandemii.

Posibile implicații pentru tratamentul febrei

Rezultatele studiului ar putea influența viitoarele recomandări privind tratarea febrei, însă cercetătorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare. Febra este deseori redusă prin medicamente precum ibuprofen sau aspirină, însă unele date clinice sugerează că scăderea temperaturii corpului ar putea, în anumite situații, să favorizeze răspândirea virusului gripal.

Studiul a fost finanțat în principal de Medical Research Council, cu sprijin suplimentar din partea Wellcome Trust, Biotechnology and Biological Sciences Research Council, European Research Council, European Union Horizon 2020, UK Department for Environment, Food & Rural Affairs și US Department of Agriculture.

Sursa: sciencedaily.com

De 16 ani, Veterinarul.ro prezintă faptele și dezbaterile din profesie, cu scopul de a informa și sprijini comunitatea veterinară. Publicăm articole care reflectă atât perspectivele medicilor, cât și impactul asupra societății. Mulțumim pentru contribuția și implicarea adusă, editorilor și abonaților medici veterinari români, fără de care nu am fi putut exista. Le datorăm recunoștința noastră pentru perseverența de a rămâne fideli principiului care ne ghidează din prima zi: Veterinarul.ro există pentru și împreună cu comunitatea veterinară din România.