Bentita tricolora a profesiei

Urmaream discursuri ale “marilor analisti” despre premeditare, interese obscure, sabotarea zootehniei si industriei alimentare romanesti, despre afaceri cu kituri si manipulari dar nimeni nu vorbea de responsabilitatea gestionarii unui astfel de subiect, de pozitii clare si ferme a unor autoritati care ar fi trebuit sa stie ca proasta gestionare a unui astfel de scandal, cum poate fi si altul maine, poate duce la pierderi irecuperabile pentru cei implicati. Piata alimentelor este una extrem de dura, cu o concurenta acerba intre state, iar unii abia asteapta sa apara astfel de lucruri. Nu cei care le speculeaza sunt de vina ci cei care nu pot oferi garantii. O piata se castiga greu, cu mari sacrificii si investitii si se pierde in cateva zile daca autoritatile nu pot gestiona corect o astfel de problema. Sa arunci vina pe cei care vorbesc despre asta si sa-ti ascunzi incompetenta in spatele acuzatiilor fata de altii e un semn ca nu ai inteles nimic din ce este in jurul tau. Consumatorul si fermierul trebuie protejati in mod egal, iar daca fermierul greseste cu voie sau fara voie trebuie corectat sau sanctionat punctual, cu argument, fara sa tragi in jos toata industria laptelui.

In tot acest scandal, am vazut un singur fermier care a avut curajul sa protesteze, urmat timid de inca unul si atat. Desi era clar ca, acest scandal i-a lovit pe toti, nimeni nu voia sa riposteze, preferand sa injure printre dinti autoritatile si atat. Poate altul era semnalul daca 100 de fermieri isi varsau laptele in Piata Victoriei sau in fata Ministerului Agriculturii, poate ar fi capatat respectul de care ar trebui sa se bucure si poate unii s-ar fi sesizat sa plateasca unele despagubiri pentru pierderile suferite. Admir pozitia transanta a domnului Caras pe care am avut placerea sa-l cunosc si stiu pasiunea si devotamentul fata de fermier si fata de vaca de lapte, dar ii inteleg si tristetea ca ceilalti colegi de suferinta au privit la televizor gestul sau.

Paradox sau nu, situatia seamana izbitor cu scandalul antibioticelor din carne si circulatia medicamentului. Desi este evident ca aceasta stare de fapt afecteaza atat consumatorul cat si pe cei implicati, in speta medicii veterinari, scenariul este acelasi: acuze ca unii vor de fapt sa faca rau industriei alimentare romanesti, ca totul de fapt e perfect, dar unii vor sa faca rau. Ceva au insa in comun cele doua probleme, si anume pierzatorul care este Romania. In lipsa unui sistem de legiferare si control eficient si credibil care sa ofere garantii de netagaduit, Romania risca sa ramana izolata pe piata europeana, asta in detrimentul sutelor sau miilor de fermieri si producatori corecti care isi fac meseria cu maxima seriozitate. La fel ca si in scandalul laptelui, cei care sunt afectati direct si care ar avea de castigat daca lucrurile s-ar pune la punct, tac. Sunt unii care acum aproximativ un an, formatori de opinie de altfel, faceau furori cu pozitia lor fata de acest subiect, strangeau articole si sustineau fara rezerva aceasta pozitie, iar acum tac, ba mai mult aduc laude unui sistem corupt, plin de interese financiare si in totala opozitie cu interesele medicului veterinar. Si in acest caz, o pozitie solidara, un punct de vedere pertinent a celor care sustin aceasta initiativa si au coloana vertebrala ar ajuta, ar arata unora ca nu suntem singuri iar in spatele nostru sunt mii de medici veterinari onesti care pot sa-si faca treaba profesionist, care muncesc de dimineata pana seara pentru fermier si crescatatorul de animale, care sunt un model pentru cei care ne privesc si carora nu le este teama de unii neaveniti care s-au vazut pe niste functii, culmea tot de noi sprijiniti, o astfel de pozitie ar ajuta medicina veterinara sa se curete. Daca ne amagim numai de discursuri rasuflate pe la tot felul de seminarii a unora care au uitat demult ce inseamna sa faci meserie adevarata in tara asta, daca vom tolera toti smecherii din sistem care se cred Dumnezei prin DSV-uri, in nici un caz sa nu asteptam ceva bun si sa nu ne plangem. Avem un drept care trebuie sa ni-l revendicam, iar daca nu o vom face ne meritam soarta. Zilele trecute o eleva cu o bentita tricolora a starnit un val de sustinere in intreaga tara si au trezit la viata mii de romani care gandesc ca ea, dar nu o declara. Cred ca este momentul ca si noi sa luam atitudine, sa aratam ca putem sa fim uniti, ca interesele noastre ca si profesie sunt mai presus de interesele financiare ale altora, si ca medicul veterinar de libera practica nu este acel lenes dintr-un dispensar amarat dintr-un colt uitat de tara ci este un profesionist, un simbol al profesionalismului, un sprijin de netagaduit pentru crescatorul de animale, iar daca mai sunt si unii care nu se incadreaza in aceste criterii, sa scapam de ei si sa-I aducem pe cei care ne fac cinste.

Cred ca cei care au de vorbit sa o faca acum sau sa taca pe vecie!