Cand citesti peste 500 de recenzii pozitive legate de experienta si rezultatele pe care un cabinet veterinar le are, iti dai seama usor ca ai de-a face cu oameni dedicati si pasionati de profesia de medic veterinar. Asa ii descriu clientii pe medicii Iulia Milin si Paul Vilcu-Micu, inima Clinicii Veterinare Duovet din Timisoara. Am stat de vorba cu Iulia Milin despre cariera sa de medic veterinar, despre stomatologia veterinarasi implicarea sa in Asociatia Romana de Chirurgie Orofaciala si Stomatologie Veterinara.

Cum ati inceput cariera de medic veterinar? Care au fost primele cazuri pe care le-ati avut ca tanar absolvent?

Pentru mine meseria de medic veterinar a fost o pasiune din copilarie. Inca din studentie m-am implicat in activitati de salvare a cainilor vagabonzi, era perioada cand erau foarte multi pe strazi si sterilizarile erau la inceput. Am inceput sa merg in practica la cabinete veterinare din Timisoara inca din anul al doilea de facultate si cand am ajuns in anul 5 am avut oportunitatea sa preiau un cabinet functional si acolo a inceput cu adevarat aventura mea in medicina veterinara in anul 2001. In 2003 am in­fiintat cabinetul SC Duo-Vet SRL.  Am avut mare noroc sa fiu inconjurata de colegi capabili si sa imi gasesc jumatatea, pe Paul Vilcu, tot medic veterinar, alaturi de care am evoluat de la  un mic cabinet, la o clinica multidisciplinara. Unul dintre primele cazuri care mi-a pus probleme a fost un caz de Dirofilarioza la un Springer. Noi am invatat aceasta boala in facultate  ca fiind o boala exotica si imediat dupa scoala, ne-am pomenit in cabinet cu cazuri de Dirofilarioza si Babesioza. Mi-a fost greu sa fac rost de protocoale de tratament, am contactat colegi din Salonic, unde aveau mai multa experienta cu aceste afectiuni si asa le-am dat de capat.

Cum ati decis sa optati pentru stomatologia veterinara?

Stomatologia veterinara este o pasiune mai noua, eu am  aprofundat dupa facultate prin multe cursuri si worshopuri  chirurgia tesuturilor moi si oftalmologie. Dar nevoia si dorinta de a lucra corect, m-au impins sa fac niste cursuri de stomatologie veterinara. Primul l-am facut cu dr. Camil Stoian si a fost cel mai productiv work­shop la care am participat pana atunci, adica tot ce am invatat la curs am aplicat in clinica imediat dupa si a inceput sa imi placa foarte mult. Am investit si in unitatea stomatologica si instrumentarul necesar si ne-am apucat de treaba. Apoi a venit invitatia Ralucai Zvorasteanu de a infiinta, alaturi de Elena Nenciulescu si Dan Sebastian, asociatia de stomatologie veterinara si aceasta a fost o noua oportunitate sa impartasim ceea ce am acumulat pana atunci si totodata ne-a motivat sa continuam procesul de invatare continua si sa incercam mereu sa ne depasim nivelul de cunostinte, astfel incat sa le fim de ajutor pacientilor nostri cat mai mult.

Ce dificultati ati intampinat in activitatea dvoastra? Cu dotarea? Cu informatiile din domeniu? Cu experienta?

Partea de investitii in aparatura am facut-o de-a lungul anilor. In anii 2005-2006 am facut o constructie noua in curte, am extins suprafata de lucru de la 36 mp la 156 mp, am inceput sa facem credite pentru aparate. Era o problema ca nu se gaseau pe piata instrumentele de care noi aflam la congresele internationale. Prima trusa de instrumente  stomatologice  veterinare am comandat-o din SUA si am stat 2 luni sa ne ajunga. Apoi, dupa 2010 au inceput sa apara si la noi firme care importau de toate, dar la preturi foarte mari si asa ne faceam plan in fiecare an sa achizitionam ceva nou si asa am ramas pana in prezent, oricate aparate avem tot ne mai trebuie unul nou. Cred ca in medicina aceasta investitie nu se incheie niciodata, nici in carti, cursuri sau aparate. 

Cum vad apartinatorii de animale de companie serviciile stomatologice veterinare?

In ultimul timp se vede ca proprietarii se informeaza cu privire la ingrijirea dentara, isi dau seama ca si cainii si pisicile trebuie spalati pe dinti, dusi periodic la veterinar pentru igienizare dentara si tratamente stomatologice. Mai nou, nu mai e asa o problema mare anestezia generala care era motivul principal pentru care proprietarii refuzau detartrajul, oamenii inteleg mai usor faptul ca riscul de a lasa pacientii cu infectii in gura este mult mai mare decat riscul de anestezie generala si accepta mult mai usor procedura si vin mai des la controale periodice.

Ce recomandari aveti pentru colegii care ar dori sa initieze astfel de servicii in practica veterinara?

Dupa ce am inceput sa organizam cu asociatia workshopurile in tara am creat o comunitate de pasionati de stomatologie veterinara. Avem grupuri in care noi tinem legatura cu fostii cursanti, suntem bucurosi sa vedem ca acesti medici duc informatia mai departe si cresc nivelul stomatologiei in toata tara. Acest lucru se regaseste in sanatatea dentara a prietenilor nostri blanosi si asta ne ofera cea mai mare satisfactie profesionala. Pot sa va spun ca medicii dupa workshopuri isi cumpara unitati dentare, invata sa foloseasca corect instrumentele veterinare si sa execute manoperele stomatologice.

Ce planuri aveti pentru anul acesta?

Ca planuri de viitor avem sa continuam work­shopurile alaturi de colegii din asociatia de stomatologie veterinara si la noi in clinica sa continuam sa ne dezvoltam pe plan personal si profesional.

 Articole cu același subiect: