Episode Timeline

Podcast Text & Link:

Știrile Veterinarul.ro

1. Organizația Mondială a Sănătății a publicat o listă actualizată a antimicrobienelor de importanță medicală

Publicată la 8 februarie, Lista OMS a antimicrobienelor adaugă noi categorii pe baza importanței acestora în medicina umană, a riscului de rezistență antimicrobiană (AMR) și a potențialelor implicații asupra sănătății umane ale utilizării necorespunzătoare în medicina veterinară.

Lista este menită să ajute factorii de decizie politică și autoritățile de reglementare să ia decizii bazate pe riscuri pentru a minimiza orice impact negativ al utilizării antimicrobienelor la animale asupra RAM la om. De asemenea, OMS intenționează ca lista să promoveze administrarea antimicrobiană în rândul profesioniștilor din domeniul veterinar și să ofere orientări pentru comitetele naționale de conducere privind RAM (rezistența antimicrobiană) și pentru producătorii de animale destinate consumului uman.

Sursa: https://cdn.who.int/media/docs/default-source/gcp/who-mia-list-2024-lv.pdf

2. Gripa aviară: supravegherea post-vaccinare este esențială pentru circulația în siguranță a păsărilor, spun experții EFSA

Supravegherea post-vaccinare este crucială pentru detectarea promptă a focarelor de gripă aviară și pentru a dovedi că păsările sunt indemne de boală, permițând astfel circulația păsărilor în condiții de siguranță. Acesta este principalul rezultat al noului aviz științific al EFSA, care evaluează, de asemenea, opțiunile de atenuare a riscurilor în urma vaccinării de urgență și preventive.

EFSA și-a dat avizul științific cu privire la vaccinurile HPAI disponibile pentru păsări de curte și la programele de vaccinare adecvate. 

3. Este util SAVSNET?

Asociația Britanică a Medicilor Veterinari de Animalele Mici (BSAVA) și Universitatea din Liverpool au realizat o rețea de parteneriate cu medicii veterinari din Marea Britanie

SAVSNET-Vet. Aceasta este o rețea de supraveghere a tuturor cazurilor clinice aproape în timp real (în 24 de ore), bazată pe practicile medicale din Marea Britanie, în care medicii veterinari participanți înregistrează informații la sfârșitul fiecărei consultații. Aceste informații sunt trimise către SAVSNET unde sunt stocate și analizate. 

Majoritatea laboratoarelor de diagnostic sunt și ele implicate fiind monitorizate bolile testate.

Rezultatele acestei rețele sunt centralizate pe o pagină web accesibile tuturor – medici veterinari, proprietari de animale de companie, organizații de caritate pentru animale, organizații guvernamentale și companii comerciale. Inițiatorii sunt convinși că rapoartele web cresc gradul de conștientizare și cunoștințele de bază despre boli în general și, mai important, vor oferi informații despre situația actuală a bolii în populația de animale mici din Marea Britanie. În opinia inițiatorilor acesta rețea duce la sensibilizarea publicului care deține animale de companie cu privire la măsurile de îngrijire preventivă, cum ar fi vaccinarea, deparazitarea și controalele regulate ale sănătății animalelor lor.

Pare un mecanism interesant de monitorizare. Detalii găsiți aici: https://www.liverpool.ac.uk/savsnet/

4. Cazuri de gripă aviară la rumegătoare în SUA: ce spun experții EFSA și AVMA

Cazuri de gripă aviară HPAI înalt patogenă au fost confirmate la vacile de lapte din Texas și Kansas, SUA. Aceasta este prima dată când HPAI a fost detectată în ferme de vaci de lapte și a doua oară când a fost detectată la rumegătoare (de exemplu, bovine, ovine, capre). La începutul acestei luni, H5N1 (o tulpină a HPAI) a fost descoperită la capre în Minnesota, SUA, într-o fermă, unde păsările de curte au fost testate pozitiv.

AVMA - Asociația Americană a Medicilor Veterinari - anunță că aceste constatări marchează prima dată când HPAI a fost detectată la bovine de lapte și a doua oară când virusul a fost detectat la o rumegătoare.

Se crede că păsările migratoare sălbatice sunt sursa de infecție.

Până la sfârșitul anului, EFSA și ECDC vor publica un aviz științific care va evalua modul în care ar putea avea loc o potențială pandemie de gripă aviară, împreună cu îndrumări pentru managerii de risc în vederea reducerii riscului pentru sănătatea umană.

Analiza săptămânii 

Astăzi despre One Healat Conceptul One Health mai este de actualitate?

În februarie 2018 o echipă multidisciplinară formată din 14 cercetători ai mai multor universități de prestigiu au realizat o sinteză a conceptului One Health. Un an mai târziu explodează COVID 19.  Ce spuneau cercetătorii atunci.

1. În primul rând spuneau că s-a observat o creștere semnificativă a circulației agenților infecțioși. Tot ei subliniau, cu un an înainte de pandemie că, odată cu răspândirea și apariția epizootiilor, zoonozelor și epidemiilor, riscurile de pandemie au devenit din ce în ce mai critice. Ceea ce s-a adeverit. 
2. Mai arătau acești că sănătatea umană și animală au fost și sunt desigur, de asemenea, amenințate de rezistența la antimicrobiene, poluarea mediului și dezvoltarea bolilor multifactoriale și cronice. Acest lucru a evidențiat globalizarea tot mai mare a riscurilor pentru sănătate și importanța interfeței om-animal-ecosistem în evoluția și apariția agenților patogeni. 
3. O mai bună cunoaștere a cauzelor și consecințelor anumitor activități umane, stilurilor de viață și comportamentelor în ecosisteme este crucială pentru o interpretare riguroasă a dinamicii bolii și pentru a conduce politici publice adecvate. 
4. Ca bun global, securitatea sănătății trebuie privită dintr-o perspectivă globală și transversală, integrând sănătatea umană, animală, a plantelor, a ecosistemelor și biodiversitatea.
5. De asemenea, cercetătorii discutau atunci despre aplicarea conceptului „One Health” la bolile cronice netransmisibile legate de expunerea la stresuri multiple, inclusiv stresul toxic și noile stiluri de viață.
6. În cele din urmă, întocmeau o listă a barierelor care trebuie înlăturate și a ambițiilor care trebuie cultivate pentru aplicarea eficientă a conceptului „One Health”. Concluzionau cercetătorii că succesul acestui concept „One Health” necesită distrugerea barierelor interdisciplinare care încă separă medicina umană și veterinară de științele ecologice, evolutive și de mediu. Dezvoltarea abordărilor integrative trebuie promovată prin legarea studiului factorilor care stau la baza răspunsurilor la stres cu consecințele acestora asupra funcționării și evoluției ecosistemului. Aceste cunoștințe sunt necesare pentru dezvoltarea unor strategii noi de control inspirate de mecanismele de mediu care conduc la echilibrul și dinamica dorite în ecosistemele sănătoase și trebuie să ofere în viitorul apropiat un cadru pentru inițiative operaționale mai integrate.

Creșterea populației umane, industrializarea și problemele geopolitice accelerează schimbările globale provocând daune semnificative biodiversității, deteriorarea extinsă a ecosistemelor și mișcarea migratorie considerabilă atât a omenirii, cât și a speciilor în general. Aceste schimbări rapide ale mediului sunt legate de apariția și reapariția bolilor infecțioase și neinfecțioase. În ultimii ani, anumite zoonoze, cum ar fi gripa aviară sau epidemiile virale Ebola și Zika, au ilustrat acest fapt întregii lumi, demonstrând interdependența sănătății umane, sănătatea animală și sănătatea ecosistemului. Pornind de la conceptul „One Medicine” care pledează pentru o combinație de medicină umană și medicină veterinară ca răspuns la zoonoze, conceptul „One World - One Health” a fost creat în 2004. Noutatea a fost încorporarea sănătății ecosistemului, inclusiv a faunei sălbatice. 

Inițiativa „One Health” constituie, prin urmare, o strategie globală care evidențiază necesitatea unei abordări care să fie holistică și transdisciplinară și care încorporează expertiza multisectorială în abordarea sănătății oamenilor, animalelor și ecosistemelor.

Este un studiu amplu și bine documentat la care au participat mulți medici veterinari.

Găsiți linkul pe veterinarul.ro dacă sunteți interesați de argumentele aduse de acești cercetători. https://doi.org/10.3389/fvets.2018.00014

De ce am adus în discuție acest subiect din 2018? 

Organizația Mondială a Sănătății a publicat în decembrie 2023 un ghid pentru implementarea Planului de acțiune comun „One Health” la nivel național. Există recomandarea experților ca toate țările semnatare a convenției Cartea Națiunilor să adopte și să implementeze aceste prevederi. 

Pare că toată agitația și îngrijorările din timpul pandemiei legate de viitorul nostru s-au mai liniștit. Acum, atenția lumii e captată de alte evenimente mari: conflictul din Ucraina și Israel, alegerile pentru Parlamentul European, alegerile prezidențiale din Statele Unite, și reapariția lui Trump pe scena politică. Toate acestea au făcut ca ideea de „One Health - sănătate unificată pentru toți” - să pară destul de neimportantă și să cadă pe plan secundar.

Vom mai discuta despre acest concept, importanța medicilor veterinari și implicarea acestora în susținerea și implementarea conceptului. Vă invităm să ne urmăriți în noul format editorial, cu podcasturi și articole practice pentru a descoperi noi dimensiuni ale medicinii veterinare care vă sunt utile în practica curentă. 

Noutățile în ȘTIINȚĂ

1. Reacțiile adverse ale medicamentelor nu sunt raportate

Un studiu publicat în martie de Profesorul David Killick, autorul principal al studiului, împreună cu mai mulți colaboratori, cu ajutorul rețelei  SAVSNET-Vet, pe care am amintit-o în știrea anterioară, prezintă ceea ce știm cu toții: „reacțiile adverse nu se raportează“. A fost nevoie de analiza a 10 565 înregistrări revizuite manual fiind identificate 827 de realii adverse suspecte. Dintre acestea peste 90% nu au fost raportate așa cum au fost înregistrate. Nu vă impacientați. Studiul s-a desfășurat în Marea Britanie și a fost subvenționat de BSAVA PetSavers și Direcției de Medicamente Veterinare .

Deci putem să stăm liniștiți. La noi totul decurge la fel ca în Marea Britanie. Am încercat să găsim o sursă de informare cu privire la reacțiile adverse la medicamente raportate de medicii veterinari și nu am găsit încă, până la această dată. Știm în schimb de pe surse că de vreo câțiva ani există o substanță pe piață, folosită la îmbăierea oilor care face mari probleme. Nu există nici o informare venită din surse oficiale. Practic toți știm despre ce este vorba, dar nimeni nu vorbește public.

Studiul îl găsiți aici: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/jsap.13721.

2. Sterilizarea poate fi asociată cu riscuri crescute de tulburări articulare debilitante și unele cancere

Un studiu publicat de 4 cercetători de la Școala de Medicină Veterinară, Universitatea din California pe 35 de rase de câini prezintă o potențială legătură între vârsta de castrare și tulburări articulare asociate, cancere și incontinență urinară

Castrarea (inclusiv sterilizarea) câinilor masculi și femelelor în primul an de viață a devenit o rutină. Cercetările recente arată că pentru unele rase de câini, sterilizarea poate fi asociată cu riscuri crescute de tulburări articulare debilitante și unele cancere, complicând deciziile proprietarilor de animale de companie cu privire la sterilizare. Tulburările articulare includ displazia șoldului, ruptura ligamentului încrucișat cranian și displazia cotului. Cancerele includ limfomul, tumora mastocitară, hemangiosarcomul și osteosarcomul. 

În studiile anterioare pe Golden Retriever, Labrador Retriever și Ciobănesc german, sterilizarea înainte de vârsta de un an a fost asociată cu riscuri crescute de apariție a uneia sau mai multor tulburări articulare, de 2-4 ori mai mari decât la câinii necastrați. Creșterea a fost observată în special la câinii castrați până la vârsta de 6 luni. La femelele Golden Retriever, a existat o creștere de 2-4 ori a unuia sau mai multor cancere urmărite, față de femelele ne-sterilizare. 

Scopul studiului a fost să extindă și să utilizeze aceeași colectare de date și analize pentru a acoperi încă 29 de rase, plus a trei rase de pudeli. Au existat diferențe majore de rasă în ceea ce privește vulnerabilitatea la castrare, atât în ceea ce privește tulburările articulare, cât și cancerele. 

Rasele de câini de talie mică păreau să nu aibă riscuri crescute de tulburări articulare asociate cu sterilizarea. Doar două rase mici (Boston Terrier și Shih Tzu) au înregistrat o creștere semnificativă a cancerelor. Pentru a ajuta proprietarii de animale de companie și medicii veterinari să decidă cu privire la vârsta de sterilizare a unui câine sunt stabilite linii directoare pentru vârstele de sterilizare, în funcție de rasă și sex.  Acestea ajută la evitarea creșterii riscului ca un câine să dobândească tulburări articulare sau cancere după sterilizare sau castrare.

Constatarea generală din studiul de față este că există diferențe de rasă - și uneori diferențe de sex - în ceea ce privește riscurile crescute de tulburări articulare și cancer asociate cu sterilizarea la diferite vârste. De exemplu, la Boston Terrier, castrarea femelelor la vârsta standard de 6 luni nu a crescut riscurile de tulburări articulare sau cancer în comparație cu cele ale câinilor intacți, dar la masculi, sterilizarea înainte de vârsta de un an a fost asociată cu o dezvoltarea semnificativă de cancere. La Cocker Spaniel, sterilizarea la 6 luni nu a fost asociată cu o creștere a tulburărilor articulare sau a cancerului la masculi, dar la femele a existat o creștere semnificativă a riscului de cancer la 17% cu sterilizarea înainte de 2 ani. La Boston Terrier și Shih Tzu, a existat de asemenea o creștere semnificativă a cancerelor asociată cu sterilizarea. 

O altă descoperire importantă care este valabilă pentru mai multe rase este că în cazul raselor de câini de talie mică - Cavalier King Charles Spaniel, Chihuahua, Corgi, Dachshund, Maltese, Pomeranian, Poodle-Toy, Pug, Shih Tzu, Yorkshire Terrier - apariția tulburărilor articulare au fost aproape de zero, atât la masculii cât și la femelele normale și castrate. 

În concluzie, datele prezentate ar trebui să ofere medicilor veterinari informații bazate pe date referitor la vârsta optimă pentru sterilizare, pentru a evita creșterea riscului de tulburări articulare și a unor cancere.

Linkul studiului îl găsiți desigur pe veterinarul.ro, la secțiunea Știrile săptămânii: https://doi.org/10.3389/fvets.2020.00388

3. Canabidiol la câinii cu artroză

Nu mai este nici o noutate că există tratamente pe bază de canabidiol pentru animalele de companie pentru diferite afecțiuni. Este posibil să cunoașteți deja rezultatele și altor studii care abordează utilizarea canabidiol la câinii cu artroză. 

Nouă cercetători de la Colegiul de Medicină Veterinară, Universitatea Cornell, Ithaca, NY, Statele Unite ale Americii au publicat studiul Farmacocinetica, siguranța și eficacitatea clinică a tratamentului cu canabidiol la câinii cu artroză. 

Obiectivele acestui studiu au fost de a determina farmacocinetica orală de bază și de a evalua siguranța și eficacitatea analgezică a unui ulei pe bază de canabidiol (CBD) la câinii cu osteoartrita (OA).

Tratamentele de rutină cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), deși eficiente, pot să nu ofere o ameliorare adecvată a durerii din cauza osteoartritei (OA) și ar putea avea potențiale efecte secundare care să împiedice utilizarea acestora, în special la pacienții geriatrici cu anumite comorbidități, cum ar fi patologii renale sau gastrointestinale - afirmă acești cercetători. Într-o revizuire sistematică a cazurilor a 35 de pacienți canini cu osteoartrită OA și 29 de studii clinice separate la câini, tratamentul cu AINS a provocat efecte adverse în 35 din cele 64 (55%) de pacienți, cel mai frecvent fiind raportate semne gastro-intestinale. Interesul medical recent pentru terapiile și modalitățile alternative pentru ameliorarea durerii a determinat mulți proprietari de animale de companie să caute produse din cânepă bogate în canabinoizi. 

Se știe că sistemul receptorului endocannabinoid joacă un rol în modularea durerii și atenuarea inflamației. Canabinoizii (CB1 și CB2) pot difuza pe scară largă în sistemul nervos central și periferic și sunt prezenți și în lichidul sinovial. Cu toate acestea, efectele psihotrope ale anumitor canabinoizi împiedică cercetările extinse privind utilizarea lor ca agenți unici pentru ameliorarea durerii. Canabinoizii sunt un grup de până la 60 de compuși diferiți care pot sau nu acționa asupra receptorilor CB. O clasă de canabinoizi, canabidiolul (CBD), poate fi de fapt un antagonist alosteric necompetitiv al receptorilor CB. La vertebratele inferioare, CBD are, de asemenea, acțiuni imunomodulatoare, anti-hiper algezice  și antiinflamatorii, făcându-l o opțiune terapeutică atractivă la câini cu osteoartrită OA. În prezent, în Statele Unite și Canada există mai multe companii care distribuie derivați ai cânepei industriale, bogate în canabinoizi pentru animale de companie, dar există puține dovezi științifice privind dozarea orală sigură și eficientă.

Acest studiu farmacocinetic și clinic sugerează că 2 mg/kg de CBD de două ori pe zi poate ajuta la creșterea confortului și a activității la câinii cu OA.

Pentru cine este interesat de subiect, linkul îl găsiți desigur pe veterinarul.ro: https://doi.org/10.3389/fvets.2018.00165

 4. Curcumina și vițeii de lapte

Se pare că încorporarea curcuminei în dietele animalelor este promițătoare pentru îmbunătățirea sănătății animalelor și a productivității. Studiile arată că există efecte pozitive, demonstrate asupra activității antioxidante și a răspunsurilor antimicrobiene. Paisprezece viței din rasa Jersey au fost împărțiți într-un grup de control (GCON) și un grup de aplicare a studiului (GTRA). Animalele din studiu au primit o dietă care conținea 65,1 mg/kg de substanță uscată (MS) curcumină (puritate 74%) pentru o perioadă experimentală de 90 de zile. Au fost colectate probe de sânge în zilele 0, 15, 45 și 90. Nivelurile serice ale proteinelor totale și globulinelor au fost mai mari în grupul de studiu (P < 0,05) decât în grupul de control. În grupul de studiu, a existat o reducere a citokinelor proinflamatorii (IL-1ß și IL-6) (P < 0,05) și o creștere a IL-10 (care acționează asupra răspunsurilor antiinflamatorii) (P < 0,05) când comparativ cu grupul de control. A existat o concentrație semnificativ mai mare (P < 0,05) de imunoglobulină A (IgA) în serul grupului de studiu decât la cel de control.

Nivelurile de haptoglobină, au fost mai mari în ziua 90 la animalele care au consumat curcumină decât grupul de control (P <0,05). Activitățile catalazei și superoxid dismutazei au fost semnificativ mai mari (P < 0,05) în grupul de studiu, reducând peroxidarea lipidelor. Variabilele hematologice nu au diferit semnificativ între grupuri. Dintre variabilele metabolice, numai ureea a fost mai mare în grupul de studiu în comparație cu celălalt grup. Greutatea corporală și eficiența hranei nu au diferit între grupuri (adică procentul de digestibilitate aparentă). 

Concluzia studiului celor 12 cercetători este că nu au existat dovezi în rezultatele acestui studiu preliminar referitor la Curcumina din dieta vițeilor de lapte. Aceasta nu a interferat cu digestibilitatea hranei, dar s-a constatat că poate avea efecte antioxidante, antiinflamatorii și imunitare care pot fi de dorit pentru sistemul de producție al vițeilor de lapte.

Link : https://doi.org/10.1007/s11250-024-03993-1

Social media

Ce mai este interesant în social media

1. Pe grupul Consultanță Veterinară este o dezbatere aprinsă privind un bon de 2200 de lei și cum ar trebui să răspundă medicii veterinari la astfel de postări.

Banii au fost plătiți pentru tratamentul unei babesioze: teste, consultație, antidot, cum spune postarea. Proprietarul care a plătit era îngrijorat că trebuia să își vândă un rinichi pentru a plăti o factură medicală și că se profită de un om îngrijorat. Haideți să clarificăm un pic situația. Postarea a devenit interesantă din cauza unui mic detaliu pe care reclamanta l-a scos în evidență. Ea susținea că pe bonul de plată ar fi trebuit să fie 600 de lei, dar surpriză, suma de pe bon era de fapt 2200 de lei. Ce s-a întâmplat aici? Ei bine, reclamanta și-a făcut singură calculele și a adunat doar costurile pe care le considera ea necesare: teste, consultație, antidot. Dar ceea ce nu a luat în calcul este că, în realitate, cabinetul a inclus în factura finală toate procedurile și activitățile realizate pentru cazul ei, nu doar cele trei pe care le-a numărat ea. Așa că, deși ea credea că ar trebui să plătească doar o parte, suma finală reflectă întregul efort al cabinetului pentru a gestiona situația.Discuția este coagulată în jurul întrebării ce este de făcut în astfel de situații în care clienți nemulțumiți postează astfel de reclamații.

Părerile colegilor sunt împărțite între: „Ignor total, sunat avocatul dat în judecata prin jurisprudență, pentru defăimare în mediul online!“ - cu un mic comentariu al nostru jurisprudența se referă la altceva și este folosit termenul în mod greșit și „Stimată doamnă X, vă mulțumim pentru feedback și totodată ținem să precizăm că nu putem lua în considerare modul în care ne recomandați să abordăm cazul.“

O opinie utilă a unui coleg sintetizează probabil cel mai practic mod de abordare: „Nu îi răspunde și pe viitor fă-ți formulare de cost estimativ și prezintă mereu costurile. Mai multă transparență, mai puține discuții și mai puține bătăi de cap”. 

Părerea noastră? O veți afla în cursul despre gestionarea situațiilor de criză ce va fi disponibil pe www.veterinarul.ro, secțiunea Cursuri în luna august a acest an. 

2. În Dezbateri Medici Veterinari din România un coleg prezintă un afiș care este promovat pe toate grupurile de crescători de oi.  

„Achiziționăm miei de lapte pe loc cu plata pe loc NUMERABIL TOTĂ tara  - non stop - transport gratuit CU SAU FARA ACTE” și este și un număr de telefon.

Ce se întreabă toții medicii care au comentat: de ce instituțiile competente, poliția, DSV-ul nu se implică, mai ales că a devenit o practică curentă. Medicii veterinari, legal vorbind, nu au cum să intervină în acest proces care ocolește legea. Toată lumea în comentarii este de acord că, prin astfel de practici veniturile cabinetelor veterinare au de suferit. Dar, mai rău de atât, e că acești samsari de oi calcă legea în picioare, iar asta poate duce la probleme mari de sănătate a animalelor, cum ar fi epizootiile. Mai este și aspectul deontologic subliniat de unii colegi. Anume că există medici veterinari care contribuie și ei la această practică prin crotalierea și eliberarea de documente fără a respecta legislația. Așa că, pe lângă faptul că nu se respectă legea, se pune și o problemă serioasă de integritate profesională. 

Final 

Acestea au fost știrile săptămânii.

Vă așteptăm în fiecare zi de luni să aflați de la podcastul veterinarul cele mai importante știri și noutăți din domeniul veterinar, adunate și compilate de subsemnatul, în format audio bun de ascultat și în trafic în drum spre cabinet.

Detalii și linkurile utile le găsiți pe veterinarul.ro și canalele noastre de noutăți pe whatsapp și telegram. Să aveți o săptămână cu spor.

Să ne auzim sănătoși săptămâna viitoare.

Podcastul Veterinarul.ro cu Iulian Vieru.