Un nou studiu realizat de Ineos Oxford Institute for Antimicrobial Research, din cadrul Universității Oxford, arată că fermele avicole industriale au dus la o creștere de peste 100 de ori a răspândirii bacteriei Campylobacter, permițând tulpinilor care circulau odinioară printre păsările sălbatice să se amestece pe scară largă în populațiile de păsări de curte crescute comercial. 

Campylobacter este cea mai frecventă cauză bacteriană a diareei la nivel mondial, provocând în Marea Britanie de peste 3,5 ori mai multe cazuri de gastroenterită în fiecare an decât toate celelalte bacterii transmise prin alimente monitorizate, luate împreună. Ratele tot mai ridicate de rezistență la antimicrobiene, fenomen care apare atunci când bacteriile devin rezistente la medicamentele create pentru a le distruge, fac ca infecțiile cu Campylobacter să fie tot mai greu de tratat.

Aproape 2.800 de genomuri bacteriene analizate

Studiul, publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), a analizat aproape 2.800 de genomuri bacteriene colectate de la găini și păsări sălbatice din 30 de țări, printre care Marea Britanie și Statele Unite, în perioada 1979-2024. Cercetătorii au descoperit că expansiunea globală amplă a creșterii industriale a găinilor a creat condiții favorabile pentru ca această bacterie să se răspândească, să se amestece și să dobândească noi trăsături care o ajută să supraviețuiască.

Din anii 1960, numărul găinilor la nivel global a crescut de șapte ori, ajungând la aproximativ 31 de miliarde de păsări. În prezent, găinile reprezintă aproximativ 70% din întreaga biomasă de păsări de pe Pământ. Deși această creștere a numărului de păsări a permis producerea de proteină animală accesibilă ca preț, la scară largă, ea a creat totodată condiții favorabile pentru ca bacteriile să se adapteze și să se răspândească.

Modificări genetice legate de mediul din fermele avicole

Prin analize genomice, cercetătorii au identificat modificări genetice ale bacteriei Campylobacter asociate cu adaptarea la mediul din fermele de găini. Printre acestea se numără gene implicate în rezistența la antimicrobiene, toleranța la stresul oxidativ, capacitatea de a capta metale și mobilitatea bacteriei, precum și alte trăsături care pot ajuta bacteriile să supraviețuiască și să se dezvolte în sistemele moderne de producție avicolă.

Sam Sheppard, profesor de genomică microbiană și evoluție la Universitatea Oxford și autor principal al lucrării, a declarat că fermele industriale au creat unul dintre cele mai mari habitate pentru animale de pe planetă și că rezultatele obținute oferă noi dovezi ale faptului că schimbările de mediu provocate de om pot amplifica răspândirea bolilor infecțioase. Acesta a adăugat că, pe măsură ce populațiile de găini au crescut, bacteriile care erau odinioară limitate în mare parte la păsările sălbatice au avut mult mai multe oportunități de a pătrunde în fermele de păsări de curte, de a se răspândi și de a se stabili acolo, iar înțelegerea acestor consecințe evolutive este necesară pentru a reduce riscurile viitoare legate de bolile zoonotice și de rezistența la antimicrobiene.

Fermele avicole, „burete” pentru agenți patogeni

Studiul sugerează, de asemenea, că fermele imense și dens populate de găini se pot comporta ca niște „bureți” ecologici pentru agenți patogeni, absorbind și amplificând tulpini bacteriene provenite din surse multiple. Modelarea matematică a arătat că, odată ce populațiile de găini ating o anumită dimensiune critică, tulpinile provenite de la păsările sălbatice pot deveni auto-susținute în populațiile de păsări de curte, chiar și atunci când sunt slab adaptate la noua lor gazdă.

Un studiu anterior realizat de IOI a arătat că 80% dintre infecțiile umane cu Campylobacter din Oxfordshire sunt asociate cu carnea de pasăre și că multe dintre aceste infecții sunt rezistente la antibiotice.

Oakem Kyne, doctorand la Universitatea Oxford și prim autor al lucrării, a declarat că, pe măsură ce tulpinile de Campylobacter se adaptează la viața din fermele de păsări de curte, acestea pot dobândi trăsături care le ajută să supraviețuiască în medii dificile, inclusiv trăsături legate de rezistența la antimicrobiene. Acesta a adăugat că înțelegerea modului în care practicile agricole influențează evoluția bacteriană reprezintă un pas important către reducerea impactului bolilor transmise prin alimente.

Sursa: phys.org