Argumente si comentarii ale asociatiilor crescatorilor de porcine din mediul rural

 

I.1. Interzicerea reproductiei porcinelor in exploatatiile necomerciale este o solutie falsa pentru prevenirea si controlul pestei porcine africane in Romania.

Exploatatiile necomerciale nu sunt cauza principala a raspandirii PPA in Romania – confirma studiul stiintific realizat de ANSVSA.

 

Conform recentului studiu realizat de ANSVSA in cooperare cu Universitatea de Știinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca (USAMV Cluj-Napoca) finantat si validat de Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor (EFSA), mentionat mai sus, nu exploatatiile noncomerciale sunt principalul mijloc de propagare a PPA in Romania prin insecte hematofage, ci exploatatiile comerciale.

Citam din Abstractul studiului publicat de EFSA:

 

Pagina 1: EN „The prevalence of infected pools was the highest in commercial farms.” RO „Prevalenta infectiei [cu insecte hematofage] a fost cea mai ridicata in fermele comerciale.”

La pagina 31 in Concluziile studiului este clar ca EN „the overall proportion of ASFV [African swine fever virus] DNA positive pools was higher in CF [commercial farms] compared to BF [backyard farms] or TAF [type A farms]” / RO „in general proportia de ADN de Pesta porcina africana a fost mai mare in fermele comerciale decat in gospodariile taranesti (denumite de studiu – backyard farms) sau ferme de tip A (identificate in studiu ca ferme de dimensiuni medii)”.

 

In continutul studiului sunt prezentati indicatori care atesta stiintific faptul ca insectele hematofage(Culicoides, Stomoxys, Tabanidae, Ixodoidae) contribuie decisiv la propagarea PPA si sunt prezente in proportii semnificativ mai mari la fermele comerciale decat la fermele noncomerciale.

Studiul respectiv nu recomanda in nici un fel interzicerea reproductiei in nici un tip de exploatatii de porcine, cu atat mai putin in exploatatiile noncomerciale.

 

I.2. Reproductia porcinelor in exploatatiile necomerciale este un drept al taranilor si tarancilor, ca mijloc de productie, ce asigura realizarea progresiva la Dreptul la Hrana, asa cum sunt formulate si sustinute de instrumente internationale de protectia drepturilor omului, dupa cum urmeaza:

 

A. Declaratia Natiunilor Unite pentru Drepturile Taranilor, Tarancilor si a altor persoane care lucreaza in mediul rural - https://digitallibrary.un.org/record/1650694?ln=en . Aceasta Declaratie adoptata de Adunarea Generala ONU la New York in decembrie 2018 ne ofera multiple recomandari in acest sens. Citam in urmatoarele articole (anexam traducerea in limba romania a textului integral al Declaratiei):

Art. 16, alineat 1: „Taranii si alte persoane care lucreaza in zonele rurale au dreptul la un nivel de trai adecvat pentru ei si familiile lor si pentru a facilita accesul la mijloacele de productie necesare realizarii acestora, inclusiv instrumente de productie, asistenta tehnica, credit, asigurare si altele servicii financiare. De asemenea, acestia au dreptul de a practica liber, individual si / sau colectiv, in asociere cu altii sau in cadrul unei comunitati, metode traditionale de agricultura, pescuit, cresterea animalelor si silvicultura si sa dezvolte sisteme de comercializare comunitare.”

Art. 20, alineat 2: „Statele vor lua masurile adecvate pentru promovarea si protejarea cunostintelor, inovatiilor si practicilor traditionale ale taranilor si a altor persoane care lucreaza in zonele rurale, inclusiv sistemele traditionale de agricultura, pasune, silvicultura, pescuit, cresterea animalelor si agroecologice care ar prezenta interes pentru conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice.”

 

B. Dreptul la Hrana reglementat la nivel international prin diverse instrumente, in special de recomandarile de politici publice pentru Realizarea Progresiva a Dreptului la Hrana Adecvata in contextul securitatii alimentare la nivel national - http://www.fao.org/3/y7937e/y7937e.pdf Din acest instrument subliniem Recomandarea nr. 8 – referitoare la Accesul la resurse si mijloace de productie:

Alineatul 8.1 nr. „Statele ar trebui sa faciliteze accesul si utilizarea durabila, nediscriminatorie si sigura a resurselor in conformitate cu legislatia lor nationala si cu dreptul international si sa protejeze mijloacele de productie importante pentru mijloacele de trai ale oamenilor. Statele ar trebui sa respecte si sa protejeze drepturile persoanelor cu privire la resurse precum pamantul, apa, padurile, pescuitul si animalele, fara nici o discriminare.”

Alineatul 8D pentru prevenirea eroziunii si asigurarea conservarii si a utilizarii durabile a resurselor genetice pentru agricultura si alimentatie, care include si protejarea cunostintelor traditionale in procesul de productie.

 

I.3. Prin interzicerea reproductiei porcinelor la exploatatiile noncomerciale se creaza un precedent de discriminare intre sectoarele de productie.

Nici un alt sector de crestere a animalelor nu a fost limitat in acest fel, consideram ca prin aceasta masura se comite un abuz si se creaza un precedent periculos de discriminare care pune in pericol securitatea alimentara la nivel national.

 

I.4. Interdictia reproductiei porcinelor la exploatatiile noncomerciale reduce fondul genetic porcin, creste riscul asupra securitatii alimentare si poate crea efecte contrare obiectivului Planului aflat in dezbatere.

Aceasta interdictie creaza transport inutil de animale vii de provenienta industriala, pe rute mult mai lungi comparat cu rutele locale folosite de tarani care practica reproductia in gospodarii. Reproductia facuta in scop necomercial pentru consum propriu are un risc mult mai scazut decat in cazul reproductiei pentru acces la piata, deoarece circuitele sunt mult mai scurte, iar numarul de actori implicati este considerabil mai mic.

 

Limitarea fondului genetic al efectivelor de suine la un numar redus rase crescute in sistem industrial reprezinta un risc asupra securitatii alimentare si sanatatii publice deoarece virusii si bolile evolueaza constant si e nevoie de o mare diversitate genetica animala pentru a raspunde eficient acestor probleme. Rasele locale de porci mentinute in gospodariile taranesti asigura o mare diversitate genetica, adaptate atat conditiilor climatice la nivel local cat si culturii culinare locale si regionale, garantand calitatea produselor traditionale. Fermele comerciale, in special cele industriale, de mari dimensiuni, nu pot asigura necesarul de rase locale de porcine.

 

I.5. Interdictia reproductiei porcinelor la exploatatiile noncomerciale are efecte devastatoare la nivel economic si social.

 

Obligativitatea de a achizitiona purcei doar de la fermele comerciale, creaza premizele dependentei de acestea, a practicilor de monopol si concurenta neloaiala, duce la perturbarea economiei locale circulare, a practicilor traditionale si naturale de reproducere a animalelor si ar creste in mod nejustifcat si injust costurile financiare pentru tarani si micii producatori.

Descurajarea cresterii porcinelor in sistem gospodaresc are impact si asupra altor activitati agricole, precum cultivarea de cereale sau a altor furaje pe terenurile arabile din fermele mici si mijlocii. Abandonul uneia din aceste activitati are impact dezastruos si asupra altora, precum reducerea drastica a productiei de hrana provenita din agricultura la scara mica, in conditiile in care cererea interna de alimente nu este pe deplin satisfacuta de productia interna.

In lipsa autonomiei exploatatiilor necomerciale de a reproduce porcine, consumul intern de carne de porc risca sa se destabilizeze complet in favoarea importurilor masive de alimente si a lanturilor alimentare lungi care prezinta numeroase vulnerabilitati si sunt extrem de costisitoare.

 

I.6. Cresterea porcilor in sistem gospodaresc este sigura pentru sanatatea publica, asigura produse de calitate, sprijina economia locala si reprezinta o solutie pentru criza climatica.

Produsele artizanale, traditionale din carne de porc din gospodariile taranesti – exploatatiile necomerciale - reprezinta un segment de hrana care in tara noastra este la mare cerere si care sunt greu de inlocuit de un alt sistem de productie din punct de vedere calitativ. Hrana care provine din gospodariile noastre rurale, de subzistenta si semi-subzistenta, detine o mare pondere in asigurarea necesarului alimentar al populatiei tarii; cresterea porcilor reprezinta o activiate centrala perfect integrata in modelul de productie local, la scara mica, descentralizat; acest model de productie este strategic pentru mentinerea securitatii alimentare a Romaniei.

 

De asemenea modul de productie in sistem gospodaresc este in cea mai mare parte prietenos cu mediul, asigura bunastarea animalelor si reprezinta in esenta o solutie pentru criza climatica, ce a favorizat perpetuarea epidemiei PPA. Intelegem si impartasim preocuparea pentru combaterea PPA si astfel dorim ca taranii sa faca parte din acest plan de combatere si control a PPA intr-un mod constructiv, nu fiind pusi la zid prin interdictia de reproductie a porcinelor. Consideram ca avem chiar un rol important in implementarea acestui Plan atata vreme cat propune masuri constructive si realiste.