Rezistența antimicrobiană (AMR) este considerată una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice la nivel mondial. În acest context, înțelegerea modului în care sunt prescrise antimicrobienele și a variațiilor dintre clinici este importantă pentru reducerea utilizării lor și pentru încetinirea dezvoltării AMR.

Un studiu publicat în American Journal of Veterinary Research a analizat modelele de prescriere a antimicrobienelor (AM) la animalele de companie din practica generală și din centrele de trimitere din Regatul Unit. Scopul a fost de a compara frecvența utilizării testelor bacteriologice și a celor de sensibilitate înainte și după trimiterea la o clinică de specialitate.

Cercetarea a inclus 516 câini și pisici trimiși la Departamentul de Medicină Internă al Queen’s Veterinary School Hospital, Universitatea Cambridge, pe o perioadă de 12 luni. Fiecare pacient a fost evaluat de la prezentare până la externare. Pentru animalele care au primit antimicrobiene s-au colectat date privind clasa de medicament, substanța folosită, doza totală, frecvența administrării și testele microbiene efectuate (cultură, sensibilitate sau PCR).

Rezultatele privind prescrierea antimicrobienelor

Rata de prescriere a fost de 23% înainte de trimitere (23% la câini și 24% la pisici) și de 22% după trimitere (20% la câini și 28% la pisici). S-a observat că animalele mai în vârstă aveau șanse mai mici de a primi antimicrobiene, atât înainte, cât și după trimitere. În plus, pacienții tratați cu antimicrobiene înainte de trimitere au avut o probabilitate de 2,7 ori mai mare să fie externați cu tratament antimicrobian, ceea ce sugerează că tratamentele anterioare pot influența deciziile ulterioare.

Penicilinele au fost cele mai frecvent prescrise medicamente, atât înainte (69% la câini, 72% la pisici), cât și după trimitere (87% la câini, 63% la pisici). Opt la sută dintre cazuri au primit o combinație de două antimicrobiene înainte de trimitere, cel mai des penicilină și metronidazol, iar 11% dintre cazuri au primit combinații după trimitere, cel mai frecvent penicilină și o fluorochinolonă.

S-a remarcat o diferență în prescrierea fluorochinolonelor: 13% dintre cazurile tratate de medicii din centrele de trimitere au primit acest tip de antimicrobiene, comparativ cu 7% dintre cazurile tratate de medicii generaliști. Testele microbiene au fost efectuate în 85% dintre cazurile cu fluorochinolone prescrise de medicii din centre și doar în 13% dintre cazurile tratate de medicii generaliști, deși ghidurile recomandă folosirea acestor medicamente doar după realizarea unei culturi bacteriene și a unui test de sensibilitate. Niciunul dintre tratamentele cu fluorochinolone prescrise de medicii generaliști nu a fost continuat de medicii din centre, ceea ce sugerează că utilizarea lor a fost considerată nepotrivită.

Subdozarea antimicrobienelor, definită ca administrarea unei doze mai mici decât cea recomandată în ghidurile BSAVA și „PROTECT ME”, a fost mai frecventă în cabinetele generale (16%) decât în centrele de trimitere (3%). În 72% dintre cazurile în care antimicrobienele au fost inițiate de medicii generaliști și continuate de cei din centre, doza sau tipul de medicament a fost modificat.

Testele microbiene și rezultatele lor

Testele de identificare microbiană au fost efectuate mai des după trimitere (72% dintre cazurile care au primit antimicrobiene), iar 48% dintre acestea au confirmat infecții bacteriene. Înainte de trimitere, testele s-au făcut doar în 17% dintre cazuri, cu rezultate pozitive în 4% dintre ele.

Un exemplu menționat a fost cel al pisicilor tratate pentru suspiciune de infecție urinară: din cele șase cazuri care au primit antimicrobiene, doar una a avut rezultat pozitiv la cultura urinară. Ghidurile ISCAID recomandă ca toate pisicile suspectate de cistită bacteriană să fie testate prin cultură și sensibilitate, ceea ce sugerează o aderență redusă la aceste recomandări. Dintre cazurile externate din centre cu tratament antimicrobian, o cauză bacteriană a fost confirmată în 52% dintre ele.

Afecțiunile cel mai des asociate tratamentelor antimicrobiene

În cabinetele generale, cele mai frecvente boli tratate cu antimicrobiene au fost cele ale sistemului urinar (28%), iar după trimitere, cele ale sistemului respirator (47%) și urinar (33%). După trimitere, cazurile respiratorii, urinare și cele hematologice/imunologice au avut o probabilitate de 7,3 ori, 4,4 ori și 3,7 ori mai mare, respectiv, de a fi externate cu tratament antimicrobian.

Limitările studiului

Autorii menționează că studiul a inclus doar cazuri trimise la o clinică universitară, care sunt, în general, mai complexe sau mai grave, ceea ce ar putea crește utilizarea antimicrobienelor. De asemenea, cercetarea s-a desfășurat pe o perioadă limitată, de un an, și doar în cadrul departamentului de medicină internă.

Concluzii

Rezultatele evidențiază o utilizare necorespunzătoare a antimicrobienelor în cabinetele generale, incluzând administrarea nejustificată a fluorochinolonelor, subdozarea și lipsa testelor bacteriene care să ghideze tratamentul. Diferențele dintre medicii generaliști și cei din centrele de trimitere arată o nevoie crescută de respectare a recomandărilor privind utilizarea responsabilă a antimicrobienelor.

Inițiative legate de reducerea rezistenței antimicrobiene

Pe parcursul lunii noiembrie are loc campania Animal Medicines Amnesty, care încurajează proprietarii de animale să returneze la cabinete medicamentele veterinare nefolosite sau expirate, pentru eliminarea lor în siguranță și reducerea riscului de rezistență antimicrobiană. 

Articol: Lord A, Russell O, Hodds C, Williams T & Skelly B (2025) Antimicrobial use differs between general practice and referral settings in United Kingdom companion animals: a 12-month prospective study. American Journal of Veterinary Research. https://doi.org/10.2460/ajvr.25.06.0229 

Sursa: bsava.com

De 16 ani, Veterinarul.ro prezintă faptele și dezbaterile din profesie, cu scopul de a informa și sprijini comunitatea veterinară. Publicăm articole care reflectă atât perspectivele medicilor, cât și impactul asupra societății. Mulțumim pentru contribuția și implicarea adusă, editorilor și abonaților medici veterinari români, fără de care nu am fi putut exista. Le datorăm recunoștința noastră pentru perseverența de a rămâne fideli principiului care ne ghidează din prima zi: Veterinarul.ro există pentru și împreună cu comunitatea veterinară din România.