Proiectul de lege privind transparența salarială, care transpune în dreptul intern Directiva (UE) 2023/970, va afecta și cabinetele și clinicile veterinare care au angajați. Deși obiectivul declarat al legii este corectarea diferențelor nejustificate de remunerare, arhitectura procedurală a proiectului ridică probleme practice concrete pentru orice angajator, inclusiv pentru medicii veterinari care conduc o echipă.

Ce aduce nou proiectul de lege

Legea introduce obligații sporite de transparență privind salariile și oferă angajaților instrumente procedurale noi pentru valorificarea drepturilor în cazul în care consideră că sunt remunerați inechitabil. Concret, un angajat poate formula o sesizare internă la nivelul angajatorului, poate recurge la conciliere și se poate adresa instanței de judecată sau Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Problema prescripției – de ce contează pentru un cabinet veterinar

Aspectul cel mai sensibil pentru angajatori este efectul juridic al sesizărilor interne asupra prescripției. Proiectul prevede că fiecare sesizare internă formulată de un angajat întrerupe termenul de prescripție și declanșează un termen nou, complet. Practic, un angajat care formulează sesizări interne succesive poate ajunge să solicite în instanță drepturi salariale aferente unei perioade foarte îndelungate din trecut.

Pentru un cabinet veterinar cu câțiva angajați, impactul financiar al unor astfel de cereri poate fi semnificativ, mai ales că în cauzele de discriminare salarială sarcina probei este parțial răsturnată – angajatorul trebuie să demonstreze că diferențele de salarizare sunt justificate obiectiv.

Ce ar trebui să facă un cabinet veterinar acum

În primul rând, este recomandabil să se verifice dacă există diferențe de remunerare între angajați care ocupă posturi similare – medici veterinari, asistenți, personal administrativ – și dacă aceste diferențe pot fi justificate prin criterii obiective: vechime, specializări, performanță, responsabilități suplimentare. Criteriile subiective sau nejustificate documentar reprezintă un risc real în contextul noii legislații.

În al doilea rând, este utilă introducerea sau actualizarea unui regulament intern care să prevadă o procedură clară de soluționare a sesizărilor privind remunerarea, cu termene și responsabili definiți. O procedură internă funcțională nu elimină riscul litigiilor, dar demonstrează bună-credință și poate influența pozitiv soluționarea unui eventual conflict.

În al treilea rând, documentarea deciziilor salariale este esențială. Orice majorare, diferențiere sau modificare a salariului ar trebui să fie însoțită de o justificare scrisă, păstrată în dosarul angajatului.

Ambiguitatea legii – un risc suplimentar

Proiectul de lege conține formulări neclare privind regimul de prescripție aplicabil – nu este suficient de clar dacă trimiterea la „dreptul comun" vizează Codul civil, Codul muncii sau legislația antidiscriminare. Această ambiguitate poate genera interpretări diferite în instanță și practică neunitară, ceea ce înseamnă că și angajatorii de bună-credință pot fi expuși unor litigii dificil de anticipat.

Concluzie

Transparența salarială este un obiectiv legitim, iar direcția generală a legii este corectă. Pentru cabinetele și clinicile veterinare, mesajul practic este însă unul de precauție: acum, înainte de intrarea în vigoare a legii, este momentul potrivit pentru a audita intern structura de remunerare, a corecta eventualele inechități nejustificate și a pune în ordine documentația salarială. O eventuală problemă identificată și rezolvată intern costă incomparabil mai puțin decât un litigiu de discriminare salarială cu efecte retroactive extinse.