Asociația Veterinară Norvegiană atrage atenția asupra unui aspect esențial pentru sănătatea publică modernă: gestionarea eficientă a crizelor sanitare nu poate fi realizată exclusiv din perspectiva medicinei umane. În contextul elaborării unei noi Legi privind controlul infecțiilor și al unei noi Legi privind pregătirea pentru sănătate, organizația profesională solicită autorităților norvegiene o integrare mai clară și mai puternică a expertizei veterinare în viitorul cadru legislativ.

Reprezentanții medicilor veterinari consideră că actualele proiecte legislative nu reflectă suficient rolul pe care sectorul veterinar îl are în prevenirea bolilor, supravegherea epidemiologică și gestionarea amenințărilor biologice care afectează atât oamenii, cât și animalele.

Conceptul „One Health” devine tot mai important

În centrul poziției exprimate de Asociația Veterinară Norvegiană se află principiul „One Health” – abordarea care recunoaște interdependența dintre:

• sănătatea umană;
• sănătatea animală;
• și sănătatea mediului.

Tot mai multe organizații internaționale și autorități sanitare consideră că acest model este esențial pentru prevenirea viitoarelor pandemii și pentru gestionarea eficientă a riscurilor biologice.

Argumentul principal este clar: multe dintre bolile emergente care amenință sănătatea publică sunt zoonoze, adică boli transmisibile între animale și oameni.

În acest context, medicii veterinari nu mai sunt percepuți doar ca specialiști în sănătatea animalelor, ci ca actori-cheie în arhitectura securității sanitare naționale.

De ce este importantă expertiza veterinară?

Asociația Veterinară Norvegiană subliniază că un sistem eficient de control al infecțiilor depinde de evaluări complexe realizate la nivelul mai multor specii animale și al întregului lanț alimentar.

Medicii veterinari au un rol esențial în:

• supravegherea bolilor zoonotice;
• monitorizarea sănătății animalelor;
• siguranța alimentară;
• controlul rezistenței antimicrobiene;
• evaluarea riscurilor biologice;
• și detectarea timpurie a unor focare epidemice.

În special medicii veterinari din practica privată sunt considerați o verigă importantă a sistemului de alertă timpurie, deoarece aceștia intră zilnic în contact direct cu animalele și pot identifica rapid modificări epidemiologice relevante.

Pregătirea pentru crize sanitare trebuie extinsă

În contribuția transmisă autorităților, organizația profesională solicită ca expertiza veterinară să fie integrată mai bine în:

• structurile naționale de pregătire pentru situații de criză;
• organismele consultative;
• evaluările de risc;
• și exercițiile naționale de simulare.

Medicii veterinari consideră că pregătirea pentru viitoare crize biologice trebuie să includă întreaga capacitate profesională disponibilă în societate, nu doar resursele medicinei umane.

Această abordare a devenit și mai relevantă după experiențele globale recente legate de pandemii, gripă aviară, pestă porcină africană și alte amenințări sanitare cu impact economic și social major.

Siguranța alimentară – parte a securității naționale

Un alt punct important evidențiat de Asociația Veterinară Norvegiană este legătura directă dintre sănătatea publică și siguranța alimentară.

Aprovizionarea cu:

• alimente sigure;
• apă potabilă;
• și produse de origine animală controlate sanitar-veterinar

reprezintă componente fundamentale ale protecției populației în perioade de criză.

Din acest motiv, organizația consideră că Autoritatea Norvegiană pentru Siguranța Alimentară ar trebui să beneficieze de competențe extinse pentru crearea unor registre speciale de pregătire și răspuns în domeniile sale de activitate.

Crizele moderne necesită colaborare interdisciplinară

Potrivit reprezentanților profesiei, amenințările sanitare actuale sunt mult mai complexe decât în trecut. Crizele biologice moderne implică simultan:

• sănătatea umană;
• sănătatea animală;
• siguranța alimentară;
• schimbările climatice;
• mobilitatea globală;
• și securitatea economică.

În acest context, excluderea sau limitarea expertizei veterinare din structurile strategice de pregătire poate reduce capacitatea statului de a reacționa eficient.

Șefa departamentului din cadrul Asociației Veterinare Norvegiene, Hilde Wærp, a subliniat că pregătirea pentru sănătate nu poate fi concepută exclusiv în interiorul sectorului medical uman.

Potrivit acesteia, dacă societatea dorește să prevină și să gestioneze eficient viitoarele crize sanitare, este necesară utilizarea întregii expertize disponibile la nivel național.

Un model care poate influența și alte state europene

Demersul organizației veterinare din Norvegia reflectă o tendință tot mai prezentă la nivel european și internațional: recunoașterea medicinei veterinare ca parte integrantă a securității sanitare globale.

În ultimii ani, conceptul „One Health” a devenit tot mai important în strategiile Organizației Mondiale a Sănătății, Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor și ale instituțiilor europene.

Într-o lume în care granițele dintre sănătatea umană, animală și cea a mediului sunt tot mai fragile, rolul medicului veterinar depășește tot mai mult sfera clinicii sau a fermei și devine parte esențială a protecției sănătății publice.