Un sondaj realizat de David Mills, membru al Royal College of Veterinary Surgeons și Arlo Guthrie, editor al VetSurgeon.org, arată că 23% dintre proprietarii de animale de companie din Marea Britanie – aproape jumătate de milion – nu își permit costul suplimentar al medicamentelor autorizate pentru uz veterinar, în comparație cu alternativele generice umane disponibile la prețuri mult mai mici.

De exemplu, un comprimat generic uman cu paracetamol și codeină costă aproximativ 3 pence la preț de distribuitor, în timp ce echivalentul autorizat pentru uz veterinar, aproape identic, este de zece ori mai scump.

Obligația medicilor veterinari de a prescrie medicamente autorizate pentru uz veterinar în detrimentul celor neautorizate sau a celor destinate uzului uman a fost introdusă prin Directiva UE 2001/82/CE și implementată în legislația britanică prin Regulamentul privind medicamentele veterinare din 2013. Scopurile directivei au fost protejarea sănătății publice, asigurarea calității și eficienței tratamentelor pentru animale și încurajarea inovării farmaceutice. Deși aceste obiective sunt clare în cazul animalelor destinate consumului uman, aplicabilitatea lor în cazul animalelor de companie este mai puțin convingătoare.

Noul sondaj sugerează că reglementările în vigoare pot avea efecte negative asupra îngrijirii animalelor de companie și pot limita dezvoltarea de noi tratamente. Aproape 39% dintre medicii veterinari au declarat că, de 1 până la 4 ori pe săptămână, proprietarii nu își pot permite medicamentele veterinare autorizate pe care sunt obligați să le prescrie. Alți 25,8% au afirmat că se confruntă cu această situație cel puțin o dată pe săptămână, iar 24% au indicat o frecvență de cel puțin o dată pe lună.

Pe baza acestor date, autorii au estimat că 438.000 de proprietari ar putea avea dificultăți în a acoperi costurile medicamentelor autorizate pentru uz veterinar. În acest context, reglementarea ar trebui să ofere un beneficiu clar și măsurabil în ceea ce privește bunăstarea animalelor, precum o reducere a reacțiilor adverse sau o eficiență sporită a tratamentelor. Totuși, în Statele Unite, unde nu există o reglementare similară, nu s-au observat diferențe notabile în aceste privințe.

Studiul indică, de asemenea, că sistemul actual de autorizare poate descuraja dezvoltarea de noi tratamente, companiile farmaceutice optând mai degrabă să obțină autorizații veterinare pentru medicamente umane existente decât să investească în cercetarea unor compuși noi, din motive de cost și risc. În urma introducerii Directivei 2001/82/CE, au fost lansate șase medicamente veterinare noi pentru animale de companie în Uniunea Europeană. În același interval, 13 medicamente umane au primit autorizație pentru uz veterinar, fără dovezi că eficiența sau siguranța acestora a fost semnificativ îmbunătățită.

David Mills a declarat că autoritățile de reglementare trebuie să ia în considerare impactul acestor reglementări asupra costurilor suportate de consumatori și, implicit, asupra îngrijirii animalelor. El a subliniat că, deși recompensarea dezvoltării de tratamente noi este justificată, soluții precum permiterea utilizării de generice umane din motive de cost sau eliminarea obligației de a prescrie exclusiv medicamente autorizate ar putea îmbunătăți accesul la tratamente și stimula cercetarea.

În prezent, medicii veterinari din UE și Regatul Unit trebuie să respecte principiul prescrierii în „cascadă”, conform Regulamentului UE 2019/6 și Regulamentului britanic privind medicamentele veterinare din 2013. Aceasta impune utilizarea, în primul rând, a medicamentelor autorizate pentru specia și afecțiunea tratată. Dacă acestea nu sunt disponibile, pot fi prescrise medicamente pentru alte specii, iar în ultimă instanță  medicamente umane sau generice. Costul tratamentului nu este considerat un motiv suficient pentru a ocoli această regulă.

Primește ultimele noutăți veterinare

Abonează-te la newsletterul săptămânal Veterinarul.ro

În fiecare luni îți trimitem pe e-mail cele mai importante știri și articole din domeniul veterinar.

Mă Abonez

Diferențele de preț între echivalentele umane și cele veterinare sunt semnificative. De exemplu, un comprimat uman de meloxicam 7,5 mg costă 23 de pence, în timp ce echivalentul veterinar (Metacam 2,5 mg x3) costă aproximativ 2,80 lire sterline. Această discrepanță ridică probleme în contextul creșterii generale a costurilor serviciilor veterinare.

Pe 23 mai 2024, Autoritatea britanică pentru Concurență și Piețe (CMA) a deschis o investigație oficială privind concurența în sectorul serviciilor veterinare pentru animale de companie, în care impactul „cascadei” asupra accesibilității ar putea fi analizat.

Sondajul realizat între 6 noiembrie și 15 decembrie 2024 a fost completat de 910 medici veterinari practicieni din Marea Britanie. Majoritatea respondenților au provenit din practica pentru animale de companie (90%) și din segmentul de primă opinie (87%). Dintre aceștia, 53% lucrau în grupuri corporative și 37% în clinici independente.

Întrebarea din sondaj referitoare la impactul reglementărilor asupra accesibilității tratamentului a evidențiat că aproape două treimi dintre respondenți consideră că regulile actuale împiedică, frecvent sau foarte frecvent, accesul proprietarilor la tratamentele prescrise. Numai 10% au afirmat că întâmpină rareori sau niciodată astfel de dificultăți.

Studiul este primul de acest fel realizat în Marea Britanie care examinează perspectiva medicilor veterinari practicieni asupra modului în care reglementările privind prescrierea influențează accesibilitatea îngrijirii medicale veterinare.

Surse: 

• vetsurgeon.org
• Mills D, Guthrie A.  Does the prescribing ‘cascade’ affect affordability of medicines in UK veterinary practice? VetSurgeon.org June 2025