FVE, FECAVA și WSAVA cer eliminarea treptată a fermelor de blănuri la nivel global

Pe 14 noiembrie 2025, Adunarea Generală a FVE a adoptat declarația comună a Federației Medicilor Veterinari din Europa (FVE), Federației Europene a Asociațiilor Veterinare pentru Animale de Companie (FECAVA) și Asociației Mondiale de Medicină Veterinară pentru Animale de Companie (WSAVA), prin care cele trei organizații solicită eliminarea treptată a fermelor de blănuri în întreaga lume. 

În calitate de organizații care reprezintă medicii veterinari preocupați de sănătatea și bunăstarea animalelor, de sănătatea publică și de protecția mediului, FVE, FECAVA și WSAVA consideră că fermele de blănuri nu mai sunt sustenabile. Acestea ridică probleme de bunăstare animală și pot avea efecte importante asupra sănătății publice și mediului. Privită prin perspectiva conceptului One Health - One Welfare, activitatea este considerată disproporționată și nejustificată.

Organizațiile solicită factorilor de decizie:

• adoptarea, printr-un cadru legal, a unei eliminări treptate a fermelor de blănuri în următorii zece ani;
• eliminarea treptată de pe piață a blănurilor provenite de la animale crescute în ferme, precum și a produselor care conțin astfel de blănuri;
• interzicerea importului de blănuri provenite din țări care nu au început acest proces de eliminare.

FVE, FECAVA și WSAVA îndeamnă decidenții politici să adopte măsuri ferme pentru o tranziție coordonată și responsabilă, care să includă sprijinirea comunităților rurale, investiții în alternative sustenabile și perioade de tranziție adecvate în următorul deceniu.

De ce cer organizațiile veterinare eliminarea fermelor de blănuri

Aspecte legate de bunăstarea animalelor și societate

Animalele crescute pentru blănuri, în special nurci, vulpi polare, vulpi roșii, câini enot și chinchille, sunt specii sălbatice sau semi-sălbatice, cu nevoi complexe care nu pot fi îndeplinite în condițiile fermelor convenționale. Aceste animale sunt, de regulă, ținute în cuști din plasă metalică, fără elemente care să le stimuleze comportamentul natural. Un raport recent al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară arată că aceste condiții cresc riscul de răni și limitează activități naturale precum odihna, vânătoarea, înotul, căutarea hranei sau interacțiunile sociale. Studiile au arătat apariția unor comportamente anormale, precum automutilare, canibalism sau mișcări repetitive. Aceste practici nu respectă modelele internaționale privind bunăstarea animalelor.

Metodele folosite pentru uciderea animalelor în scopul prelucrării blănii diferă în funcție de specie: nurcile sunt de obicei imobilizate manual sau în capcane și ucise cu dioxid de carbon sau monoxid de carbon; vulpile și alte canide sunt prinse cu clești metalici în jurul gâtului și electrocutate. Aceste metode, dezvoltate empiric, nu reușesc întotdeauna să asigure o moarte fără suferință.

În plus, societatea europeană este tot mai critică față de fermele de blănuri. Sondajele arată constant că majoritatea cetățenilor UE susțin interzicerea lor, considerând blana un produs de lux nejustificat. Ca urmare, 17 state membre au adoptat deja interdicții, iar alte state analizează restricții. În 2023, în UE existau încă aproximativ 1.000 de ferme de blănuri, în principal pentru nurci și, în unele cazuri, vulpi și câini enot.

Aspecte legate de sănătatea umană, animală și mediul înconjurător

Creșterea intensivă a animalelor pentru blănuri prezintă riscuri importante: boli ale animalelor, riscuri zoonotice și efecte asupra mediului.

Pandemia de COVID-19 a evidențiat riscurile zoonotice ale fermelor de blănuri. SARS-CoV-2 a generat focare în sute de ferme de nurci la nivel mondial, cu transmitere confirmată către oameni în mai multe țări. Mai recent, au fost confirmate focare de gripă aviară în ferme de blănuri din Spania și Finlanda, arătând vulnerabilitatea acestor sisteme la răspândirea bolilor. Chiar și cu măsuri de biosecuritate, aceste ferme pot deveni rezervoare de agenți patogeni, necesitând supraveghere și intervenții costisitoare.

Din punct de vedere ecologic, nurca americană, specie crescută frecvent în ferme, s-a răspândit în sălbăticie după evadări sau eliberări, fiind considerată specie invazivă în 28 de țări europene. Aceasta are un impact negativ asupra faunei locale și a contribuit la scăderea populațiilor de nurcă europeană, specie critic amenințată în anumite regiuni. În plus, nurcile sălbatice pot fi rezervoare pentru paraziți și alte boli. Din această cauză, creșterea nurcii americane va fi interzisă în UE din 2027, după includerea speciei pe lista europeană a speciilor invazive.

Sprijin internațional pentru eliminarea treptată a fermelor de blănuri

FVE subliniază că organizațiile veterinare din mai multe state europene, precum Finlanda, Germania, Italia, Irlanda, Norvegia, Suedia și Elveția, susțin eliminarea fermelor de blănuri. Inițiativa cetățenească europeană „Fur Free Europe” a obținut peste 1,5 milioane de semnături valide din 18 state membre, semn al preocupării publice față de impactul fermelor asupra bunăstării animalelor, mediului și sănătății publice.

Această poziție este susținută și de organisme europene și internaționale din domeniul sănătății și bunăstării animalelor, precum Comitetul Științific al Comisiei Europene pentru Sănătate și Bunăstare Animală și grupul de lucru EFSA responsabil de opinia științifică privind speciile crescute pentru blănuri.

Organizațiile salută statele și instituțiile europene care au luat deja măsuri în această direcție și solicită celorlalte state membre, Comisiei Europene și factorilor de decizie la nivel global să reevalueze viabilitatea fermelor de blănuri pe baza dovezilor științifice și a opiniei publice. Acestea afirmă că este necesară trecerea la o abordare coerentă, bazată pe date, care să permită renunțarea treptată la fermele de blănuri.

Documentul poate fi consultat aici.

Surse: 

• fve.org
• FVE, FECAVA and WSAVA position statement:  Support for a phase-out of fur farming

De 16 ani, Veterinarul.ro prezintă faptele și dezbaterile din profesie, cu scopul de a informa și sprijini comunitatea veterinară. Publicăm articole care reflectă atât perspectivele medicilor, cât și impactul asupra societății. Mulțumim pentru contribuția și implicarea adusă, editorilor și abonaților medici veterinari români, fără de care nu am fi putut exista. Le datorăm recunoștința noastră pentru perseverența de a rămâne fideli principiului care ne ghidează din prima zi: Veterinarul.ro există pentru și împreună cu comunitatea veterinară din România.

Articole cu același subiect:

FVE cere investiții mai mari în prevenirea bolilor la animale și adoptarea unor strategii unitare de vaccinare în Europa

La Limassol, în Cipru, Adunarea Generală a Federației Medicilor Veterinari din Europa (FVE) a adopta...

Studiu privind prescrierea antimicrobienelor la animalele de companie în Regatul Unit

Rezistența antimicrobiană (AMR) este considerată una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănăt...

WSAVA caută noi membri pentru Comitetul pentru Bunăstarea Animalelor

Comitetul pentru Bunăstarea Animalelor (Animal Welfare Committee – AWC) al Asociației Mondiale a Med...

Uniunea Europeană adoptă măsuri pentru înlocuirea testelor pe animale în evaluarea chimică

Uniunea Europeană (UE) a făcut un pas important spre evaluări mai etice, mai transparente și bazate ...