Dializa (in general) este procesul de indepartare a toxinelor, direct din sange (hemodializa ) sau indirect prin intermediul lichidului peritoneal, utilizand fenomenul de difuziune printr-o membrana semipermeabila sau ultrafiltrarea.

In practica veterinara, hemodializa nu este intalnita in mod curent si voi pune accentul pe dializa peritoneala care nu necesita cale de acces direct la circulatia sangvina.
Procedurile de dializa pot ajuta la tratarea unor tulburari date de insuficienta renala, dar nu si a deficitelor sale endocrine (lipsa productiei de eritropoetina si de calcitriol). In dializa peritoneala apa acumulata si NaCl sunt indepartate prin osmoza; echilibrul homeostatic al mineralelor (K, P, Mg, sulfat) si indepartarea produsilor finali toxici ai metabolismului azotului (uree, creatinina, acid uric) se realizeaza prin convectie; acidoza metabolica este corectata prin difuziunea -HCO3 sau a precursorilor lui (ion acetat, ion lactat).
In cazul insuficientei renale acute, dializa peritoneala are caracter profilactic. Decizia de a institui dializa, depinde de caracteristicile chimice si biochimice ale toxinelor, de severitatea toxicitatii, de concentratia sangvina a toxicului, de probabilitatea alterarii excretiei, de capacitatea toxicului de a fi metabolizat in forma mai toxica, dupa ingerare / administrare dar si de starea pacientului.