Unul dintre fenomenele cel mai frecvent întâlnite, dar rareori recunoscute oficial, este bullyingul la locul de muncă, cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea de mobbing. Acesta este adesea minimalizat, normalizat sau justificat prin „rigorile profesiei” ori prin ideea greșită că presiunea și umilirea ar face parte din procesul de formare profesională.

Din perspectiva mea de medic veterinar și psiholog, consider necesară aducerea acestui subiect în atenția comunității profesionale, deoarece efectele mobbingului nu se limitează la suferința individuală, ci afectează funcționarea echipelor, calitatea actului medical și sustenabilitatea profesiei pe termen lung.

Ce este bullyingul (mobbingul) la locul de muncă

Mobbingul reprezintă un proces de hărțuire psihologică sistematică exercitat asupra unei persoane la locul de muncă, pe o perioadă îndelungată. Nu este vorba despre conflicte profesionale ocazionale, diferențe de opinie sau feedback legitim, ci despre un tipar repetitiv de comportamente ostile, cu impact profund distructiv.

Caracteristicile definitorii ale mobbingului includ:

• repetitivitatea comportamentelor ostile
• durata prelungită a acestora
• existența unei intenționalități de a umili, izola sau discredita
• dezechilibrul de putere, fie ierarhic, fie informal
• apariția unor consecințe psihologice semnificative

Mobbingul poate fi exercitat de superiori, de colegi de același nivel ierarhic sau, mai rar, de subordonați, fiind întotdeauna susținut de un context organizațional permisiv sau lipsit de mecanisme de protecție.

Forme de mobbing întâlnite în medicina veterinară

În mediul veterinar, bullyingul ia adesea forme subtile, greu de demonstrat, dar extrem de dăunătoare pe termen lung. Printre cele mai frecvente manifestări se numără:

• critici constante, disproporționate și lipsite de scop constructiv
• umilirea publică a unui coleg, inclusiv în fața clienților
• ironii, sarcasm și glume cu tentă degradantă
• minimalizarea competențelor profesionale
• ignorarea deliberată a opiniilor sau solicitărilor
• excluderea din decizii, activități sau comunicare
• supraîncărcarea intenționată cu sarcini
• sabotarea reputației profesionale prin zvonuri
• amenințări directe sau indirecte legate de locul de muncă

Medicii veterinari tineri, rezidenții, femeile și persoanele aflate la început de carieră sunt categorii cu risc crescut, din cauza poziției ierarhice vulnerabile și a nevoii de validare profesională.

De ce este medicina veterinară vulnerabilă la mobbing

Există mai mulți factori specifici profesiei care favorizează apariția și menținerea bullyingului la locul de muncă:

• stres profesional cronic și epuizare emoțională
• burnout frecvent și lipsa resurselor de suport
• ierarhii rigide și modele de leadership autoritar
• cultura organizațională bazată pe frică și control
• normalizarea abuzului sub pretextul „așa se formează profesioniștii”
• lipsa educației privind sănătatea mintală și prevenția hărțuirii

În absența unor politici clare și a unei culturi organizaționale sănătoase, aceste comportamente devin parte din „normalitatea” mediului profesional.

Impactul mobbingului asupra medicului veterinar

Consecințele bullyingului sunt multiple și severe.

La nivel psihologic, pot apărea:

• anxietate
• depresie
• scăderea stimei de sine
• sentiment de neputință și vinovăție
• tulburări de somn
• simptome psihosomatice
• burnout
• risc crescut de abandon professional

La nivel profesional, mobbingul determină:

• scăderea performanței și a motivației
• dificultăți de concentrare
• creșterea riscului de erori medicale
• conflicte în echipă
• absenteism și fluctuație de personal

Astfel, hărțuirea psihologică nu afectează doar individul, ci și calitatea actului medical și siguranța profesională.

Diferența dintre conflict profesional și mobbing

Este esențială delimitarea clară între conflictele profesionale normale și mobbing, deoarece confundarea acestora poate duce la minimalizarea suferinței și la perpetuarea comportamentelor abuzive. Conflictele fac parte din orice mediu de lucru și apar, de regulă, ca urmare a diferențelor de opinie, stil de lucru sau priorități. Acestea sunt ocazionale, implică părți aflate pe poziții relativ egale și pot fi soluționate prin comunicare, negociere sau mediere.

Feedbackul constructiv se înscrie în această categorie, având ca scop îmbunătățirea performanței profesionale. El este formulat cu respect, este specific și orientat spre comportamente sau rezultate, nu spre persoană, și nu urmărește umilirea sau intimidarea.

Mobbingul, în schimb, presupune un tipar repetitiv de comportamente ostile, îndreptate în mod constant asupra aceleiași persoane. Acesta este de regulă unilateral, apare într-un context de dezechilibru de putere și are un caracter intenționat distructiv, vizând izolarea, discreditarea sau eliminarea profesională a victimei. Impactul psihologic este semnificativ, manifestându-se prin stres cronic, anxietate, scăderea stimei de sine și epuizare emoțională.

Lipsa acestei diferențieri conduce frecvent la culpabilizarea victimei, care ajunge să fie percepută ca „sensibilă” sau „conflictuală”, în timp ce comportamentele abuzive rămân neadresate. Clarificarea acestor concepte este esențială pentru recunoașterea mobbingului și pentru intervenția adecvată la nivel organizațional.

Ce pot face medicii veterinari afectați

Primul pas în gestionarea unei situații de bullying sau mobbing este recunoașterea realității trăite și validarea propriei experiențe. Mulți profesioniști tind să minimalizeze sau să justifice comportamentele abuzive, considerându-le parte din „normalitatea” mediului de lucru sau din procesul de formare profesională. Conștientizarea faptului că hărțuirea psihologică nu este acceptabilă și nu trebuie tolerată reprezintă un act esențial de auto-protecție.

Un pas important îl constituie documentarea sistematică a comportamentelor abuzive. Notarea incidentelor, a datelor, a contextului, a martorilor sau păstrarea mesajelor scrise poate deveni relevantă atât pentru clarificarea propriei situații, cât și în cazul unei raportări formale. Documentarea ajută, de asemenea, la menținerea unei perspective obiective asupra frecvenței și gravității comportamentelor.

Stabilirea limitelor este un demers dificil, dar necesar. Exprimarea clară a faptului că anumite comportamente sunt inacceptabile, atunci când contextul permite, poate reduce escaladarea abuzului și contribuie la recâștigarea sentimentului de control. Chiar și atunci când agresorul nu își modifică atitudinea, stabilirea limitelor are un rol important în protejarea stimei de sine.

Solicitarea sprijinului psihologic este un pas legitim și recomandat. Consilierea psihologică poate ajuta la gestionarea anxietății, a sentimentelor de neputință și a epuizării emoționale, precum și la clarificarea opțiunilor personale și profesionale. Sprijinul specializat contribuie la prevenirea burnoutului și a consecințelor psihologice pe termen lung.

La fel de importantă este evitarea izolării. Discuțiile cu persoane de încredere – colegi, mentori, familie sau prieteni – pot oferi validare emoțională și perspective alternative. Izolarea crește vulnerabilitatea psihologică și amplifică impactul negativ al mobbingului.

Atunci când este posibil, raportarea situației prin canale oficiale (management, resurse umane, structuri profesionale sau juridice) reprezintă un pas necesar, nu doar pentru protecția individuală, ci și pentru prevenirea perpetuării comportamentelor abuzive în organizație. Chiar dacă procesul poate fi dificil, raportarea contribuie la responsabilizarea mediului profesional.

Nu în ultimul rând, este esențială reamintirea constantă a faptului că abuzul nu face parte din formarea profesională. Dezvoltarea competenței, responsabilității și rezilienței nu presupune umilire, intimidare sau hărțuire. Un mediu profesional sănătos este o condiție fundamentală pentru exercitarea medicinei veterinare cu claritate, siguranță și demnitate.

Rolul colegilor și al liderilor

Prevenirea mobbingului la locul de muncă nu este responsabilitatea exclusivă a persoanei afectate, ci o responsabilitate colectivă, care implică întreaga echipă. Atunci când comportamentele abuzive sunt tolerate sau ignorate, ele tind să se repete și să se amplifice, afectând climatul profesional și relațiile dintre colegi.

Colegii au un rol important în observarea semnelor timpurii de hărțuire psihologică, precum izolarea unui membru al echipei, umilirea repetată, excluderea din comunicare sau distribuirea inechitabilă a sarcinilor. Sprijinul oferit unei persoane afectate, validarea experienței acesteia și refuzul de a participa la comportamente denigratoare pot reduce semnificativ impactul mobbingului. Simplul fapt de a nu rămâne pasiv contribuie la menținerea unui mediu profesional mai sigur.

Liderii au o responsabilitate esențială în stabilirea tonului și a normelor de comportament în cadrul organizației. Recunoașterea rapidă a situațiilor de hărțuire și intervenția promptă sunt esențiale pentru a preveni escaladarea acestora. Un lider care minimizează sau ignoră semnalele de mobbing transmite implicit un mesaj de acceptare a abuzului.

De asemenea, este important ca liderii să susțină existența și aplicarea unor politici clare anti-hărțuire, precum și a unor mecanisme de raportare accesibile și sigure. Promovarea unui stil de conducere bazat pe respect, comunicare deschisă și feedback constructiv contribuie la crearea unui climat organizațional sănătos.

Un mediu profesional în care există respect reciproc, colaborare și siguranță psihologică permite medicilor veterinari să își desfășoare activitatea cu claritate, încredere și responsabilitate. Atunci când colegii și liderii își asumă acest rol, prevenirea mobbingului devine posibilă, iar calitatea actului medical are de câștigat.

Concluzie

Bullyingul la locul de muncă în medicina veterinară este un fenomen real, persistent și subraportat, cu efecte profunde asupra sănătății mintale a profesioniștilor și asupra calității actului medical. Ignorarea acestuia echivalează cu acceptarea degradării climatului profesional și cu normalizarea suferinței psihologice.

Un mediu de lucru marcat de hărțuire afectează capacitatea de concentrare, judecata clinică, comunicarea în echipă și relația cu beneficiarii actului medical. Stresul cronic și epuizarea emoțională cresc riscul de erori, burnout și abandon profesional, într-o profesie deja vulnerabilă din punct de vedere psihologic.

A vorbi despre mobbing nu înseamnă slăbiciune, ci responsabilitate profesională și maturitate instituțională. Recunoașterea și adresarea acestui fenomen reprezintă un pas esențial în construirea unor medii de lucru sănătoase, în care performanța profesională și bunăstarea psihologică coexistă. Medicina veterinară are nevoie nu doar de competență tehnică, ci și de siguranță psihologică, pentru ca profesioniștii să își poată exercita meseria cu claritate, echilibru și demnitate.

Recomandări de lectură

• Hărțuirea morală – Marie-France Hirigoyen
• Fenomenul bullying – Signe Whitson
• Mobbingul. Hărțuirea la locul de muncă. Culegere de jurisprudență – Dragoș Călin, Editura Universitară
• Limite. Cum să spui DA și cum să spui NU pentru a prelua controlul asupra vieții tale – Henry Cloud, John Townsend
• Îndrăznește să spui nu. Cum să te eliberezi de sentimentul că ar trebui să le faci tuturor pe plac – Lysa TerKeurst
• Puterea lui NU-James Altucher , Claudia Azula Altucher

Podcast:

Youtube:

• CE NU ȘTIAI DESPRE HĂRȚUIREA MORALĂ LA JOB. SFATURI ȘI SOLUȚII | Me Myself and My Work 11
• Hărţuirea psihologică la locul de muncă - MozaiQub

De 16 ani, Veterinarul.ro prezintă faptele și dezbaterile din profesie, cu scopul de a informa și sprijini comunitatea veterinară. Publicăm articole care reflectă atât perspectivele medicilor, cât și impactul asupra societății. Mulțumim pentru contribuția și implicarea adusă, editorilor și abonaților medici veterinari români, fără de care nu am fi putut exista. Le datorăm recunoștința noastră pentru perseverența de a rămâne fideli principiului care ne ghidează din prima zi: Veterinarul.ro există pentru și împreună cu comunitatea veterinară din România.

Primește ultimele noutăți veterinare

Abonează-te la newsletterul săptămânal Veterinarul.ro

În fiecare luni îți trimitem pe e-mail cele mai importante știri și articole din domeniul veterinar.

Mă Abonez