Cercetătorii de la Universitatea din California, Davis, au identificat o metodă eficientă și accesibilă pentru eliminarea virusului H5N1 din laptele rezidual, oferind o soluție viabilă fermierilor care nu au posibilitatea de a pasteuriza acest produs. Prin acidifierea laptelui cu acid citric, virusul poate fi dezactivat rapid și în condiții sigure, fără a necesita investiții mari în echipamente.

Pasteurizarea este singura metodă recunoscută pe scară largă pentru eliminarea virusului H5N1, responsabil pentru gripa aviară, din lapte. Totuși, acest proces poate fi costisitor, iar mai puțin de 50% dintre fermele mari de lactate pasteurizează laptele rezidual.

Laptele rezidual include colostrul (primul lapte după fătare), laptele provenit de la vaci tratate cu antibiotice sau alte medicamente, precum și orice alt tip de lapte considerat impropriu pentru consumul uman. În ferme, acest tip de lapte crud prezintă un risc de răspândire a gripei aviare, care a fost deja confirmată la bovinele de lapte din 16 state.

Cercetătorii de la UC Davis au descoperit că acidifierea poate distruge virusul H5N1 din laptele rezidual, oferind astfel o alternativă accesibilă la pasteurizare.

„Costurile asociate pasteurizării pot fi semnificative”, a explicat Richard Van Vleck Pereira, epidemiolog veterinar și coautor al studiului realizat la UC Davis School of Veterinary Medicine. „În testele de laborator, am constatat că reducerea pH-ului laptelui la 4,1 – 4,2 prin adăugarea de acid citric dezactivează eficient virusul.”

Echipa de cercetare de la UC Davis urmează să testeze această metodă în condiții reale de fermă, dezvoltând totodată ghiduri practice pentru implementarea acidificării laptelui rezidual direct în exploatațiile agricole.

O soluție durabilă

Acidul citric este un compus ieftin și ușor accesibil. În plus, laptele rezidual acidificat poate fi utilizat în siguranță pentru hrănirea vițeilor înțărcați. Procesul de acidificare durează doar șase ore pentru a elimina complet virusul și nu necesită refrigerare, ceea ce reduce costurile și îmbunătățește siguranța muncitorilor din ferme.

Atât fermierii mici, care mulg una sau două vaci, cât și marile ferme comerciale pot adopta această metodă fără a fi nevoiți să investească în echipamente complexe.

„De la începutul acestui proiect, ne-am dorit nu doar să găsim o soluție pentru dezactivarea virusului, ci și să dezvoltăm o metodă accesibilă și sustenabilă pentru fermieri”, a declarat Pereira.

În Statele Unite, unele ferme de lactate practică deja acidifierea laptelui, deoarece scăderea pH-ului acestuia împiedică dezvoltarea bacteriilor dăunătoare și reduce riscul de contaminare, fără a afecta sănătatea vițeilor.

„Considerăm că acidifierea este o metodă eficientă și inovatoare pentru a limita răspândirea virusului H5N1 în fermele de lactate, protejând astfel animalele, animalele de companie și oamenii”, a concluzionat Pereira.

Printre autorii studiului se numără Beate Crossley și Daniel Rejmanek de la California Animal Health and Food Safety Lab din cadrul UC Davis, precum și Craig Miramontes și Rodrigo Gallardo de la Department of Population Health and Reproduction din cadrul UC Davis School of Veterinary Medicine.

Referință: Beate M. Crossley, Craig C. Miramontes, Daniel Rejmanek, Rodrigo Gallardo, Richard Pereira. In laboratory inactivation of H5N1 in raw whole milk through milk acidification: results from a pilot study. Journal of Dairy Science, 2025; DOI: 10.3168/jds.2024-25985

Sursa: sciencedaily.com