Colegiul Medicilor Veterinari din Romania obține informații de interes public de la Ministerul Sănătății

Tribunalul a admis în parte cererea CMVRO, obligând Ministerul Sănătății să comunice următoarele informații:

• Lista farmaciilor comunitare din România care practică vânzarea și eliberarea de medicamente veterinare.
• Dacă Ministerul Sănătății a efectuat controale în perioada 2008-2022 la farmaciile comunitare care vând medicamente veterinare, respectiv dacă aceste controale au vizat și medicamentele veterinare, cu precizarea numărului de farmacii comunitare controlate anual din acest punct de vedere.

În același timp, instanța a respins restul cererii, considerând că informațiile solicitate nu se încadrează în categoria celor de interes public, conform Legii nr. 544/2001. Astfel, Ministerul Sănătății nu este obligat să furnizeze informații referitoare la:

• Dacă farmaciile comunitare solicită prescripție veterinară pentru medicamentele veterinare care se eliberează obligatoriu în baza acesteia.
• Dacă în perioada 2008 - 28.01.2022 farmaciile comunitare care vând medicamente veterinare au respectat prevederile Art. 66 din Directiva 2001/82.
• Dacă începând cu 28.01.2022 farmaciile comunitare care vând medicamente veterinare au respectat/respectă prevederile Art. 103 din Regulamentul (UE) 6/2019.

Tribunalul București a motivat respingerea celor trei puncte din cererea Colegiului Medicilor Veterinari din România pe baza interpretării Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Potrivit acestei legi, instituțiile publice sunt obligate să furnizeze numai acele informații care pot fi identificate și care rezultă din activitățile lor. În acest sens, instituțiile publice nu sunt obligate să creeze informații noi, ci doar să pună la dispoziția solicitanților acele informații de interes public pe care legea le impune a fi create și/sau stocate la nivelul autorității sau al instituției publice solicitate.

Astfel, cele trei puncte respinse se referă în principal la aplicarea unor acte normative, ceea ce nu face parte din informațiile enumerate limitativ de dispozițiile art. 5 din lege. Mai exact, aceste informații nu există deja în evidențele instituției pârâte, ci ar trebui create în baza cererii reclamantului, ceea ce nu este obligatoriu conform legii.

Prin urmare, Tribunalul a concluzionat că doar refuzul nejustificat, care se întemeiază pe exces de putere, poate fi sancționat de lege, iar în acest caz, Ministerul Sănătății nu a refuzat nejustificat furnizarea informațiilor, ci a respectat prevederile legale.

Această decizie reprezintă însă un pas important în asigurarea transparenței și accesului la informații de interes public în domeniul sănătății și al medicamentelor veterinare. 

Întreaga decizie poate fi citită mai jos: