Cercetătorii de la Universitatea din Montpellier, Universitatea din Zurich, Naturhistorisches Museum Bern și alte instituții au descoperit că funcția și comportamentul rasei sunt corelate cu volumul endocranian relativ (REV) la câinii domestici. Cercetătorii au descoperit că dimensiunea relativă a creierului câinilor, măsurată prin volumul endocranian relativ (REV), este corelată cu trăsături comportamentale precum frica, agresivitatea și anxietatea. Studiul evidențiază influența domesticirii și a selecției artificiale asupra cogniției și temperamentului acestor animale.

Câinii domestici prezintă variații ale morfologiilor și abilităților cognitive, o diversitate înrădăcinată în secole de domesticire și creștere selectivă pentru atribute funcționale. Din punct de vedere istoric, mamiferele au arătat o tendință spre creiere mai mari pentru a susține cogniția avansată, un model care pare perturbat la câinii domestici.

În ciuda faptului că au, în medie, un creier cu 20% mai mic în raport cu omologul lor ancestral sălbatic, lupul cenușiu, câinii domestici demonstrează adesea o serie de abilități cognitive echivalente, sfidând unele ipoteze convenționale privind dimensiunea creierului și inteligența.

Într-un studiu intitulat „Breed function and behavior correlate with endocranial volume in domestic dogs”, publicat în Biology Letters, cercetătorii au utilizat volumul endocranian relativ (REV) ca indicator al dimensiunii relative a creierului și au căutat corelații cu rasa câinelui, funcția rasei, clasificarea filogenetică, forma craniului și comportamentul cooperant ca indicator al cogniției sociale și al trăsăturilor de personalitate.

Utilizând date de la 1 682 de câini reprezentând 172 de rase, cercetătorii arată că REV se corelează foarte bine cu funcția, dimensiunea corpului, clasa filogenetică și forma craniană.

Cercetătorii au utilizat o metodă consecventă pentru măsurarea volumelor endocraniene la toți câinii eșantionați, asigurând fiabilitatea datelor. Prin clasificarea raselor în funcție de funcțiile tradiționale definite de American Kennel Club și analiza cladelor filogenetice, studiul a oferit o imagine de ansamblu cuprinzătoare a modului în care factorii istorici și genetici influențează morfologia creierului. Forma craniană, măsurată prin indicele cranian, a prezentat o corelație pozitivă, dar slabă, cu REV, indicând faptul că morfologia craniană singură nu este un predictor puternic al dimensiunii creierului.

S-a constatat că REV crește odată cu frica, agresivitatea, căutarea atenției și anxietatea de separare și scade odată cu capacitatea de dresaj. Rasele crescute în principal pentru companie, au cele mai mari dimensiuni relative ale creierului în comparație cu masa lor corporală.

Rasele selectate pentru sarcini complexe de asistență umană, cum ar fi paza, salvarea și poliția, prezintă cele mai mici REV. Această relație inversă sugerează că complexitatea abilităților asociate în mod tradițional cu o cunoaștere superioară nu corespunde neapărat unor dimensiuni mai mari ale creierului la câini, iar comportamentele cooperative nu au prezentat nicio corelație semnificativă cu REV.

Trăsăturile comportamentale au fost evaluate cu ajutorul chestionarului Canine Behavioral Assessment and Research Questionnaire (C-BARQ), care cuprinde o serie de temperamente, de la dresabilitate la diverse forme de agresiune și răspunsuri de frică.

Corelațiile semnificative dintre REV și aceste trăsături comportamentale, cu excepția comportamentului cooperant, arată relația complexă dintre structura creierului și comportamentul la câinii domestici și adaptabilitatea evolutivă a dimensiunii creierului mamiferelor sub presiunea domesticirii și a selecției artificiale.

Sursa: phys.org

 Articole cu același subiect: