Cercetătorii au identificat o mutație genetică rară la o pisică bengaleză care reflectă caracteristicile unei afecțiuni umane numite encefalopatie epileptică și de dezvoltare de tip 50 (DEE50). Această boală neurometabolică severă este cauzată de mutații în gena CAD, responsabilă de sinteza nucleotidelor pirimidinice, componente esențiale ale ADN-ului, ARN-ului și ale altor molecule vitale. În absența unei funcționări corecte a acestei gene, organismul nu produce suficiente nucleotide, ceea ce duce la convulsii, anemie și întârzieri în dezvoltare. La oameni, tratamentul constă în administrarea de uridină, care ocolește calea metabolică afectată.

Pisica, în vârstă de 4 luni, a început să prezinte convulsii la vârsta de 13 săptămâni, manifestate prin rigiditate musculară, grimase faciale și salivare. Comportamentul era anormal, iar episoadele de pierdere a stării de conștiență erau frecvente. Analizele de sânge, RMN-ul și examinarea lichidului cefalorahidian nu au indicat o cauză clară. Răspunsul la medicamentele antiepileptice a fost slab și temporar, ceea ce a sugerat o posibilă cauză genetică sau metabolică. Din cauza lipsei unor opțiuni eficiente de tratament și a deteriorării stării pisicii, proprietarii au optat pentru eutanasiere.

După eutanasiere, echipa veterinară a continuat investigațiile. Testele de laborator indicau modificări ușoare ale celulelor sangvine, dar fără anomalii majore. Presupunând o cauză genetică, cercetătorii au secvențiat genomul pisicii și au identificat o mutație rară în gena CAD (XP_011279586.1:p.Ser2015Asn). Această modificare afecta o regiune importantă pentru funcția proteinei CAD.

Pentru a testa efectul mutației, cercetătorii au folosit o linie celulară umană în care gena CAD fusese eliminată. Aceste celule nu pot supraviețui fără uridină decât dacă funcția genei este restaurată. Introducerea unei versiuni normale a genei a permis creșterea celulelor, dar versiunea cu mutația Ser2015Asn nu a reușit să susțină creșterea, demonstrând că mutația compromite funcția genei CAD.

În continuare, echipa a testat 110 pisici bengaleze pentru a evalua frecvența mutației în populația rasei. Patru pisici sănătoase purtau o singură copie a mutației, ceea ce indică o frecvență scăzută. Niciuna nu avea două copii ale mutației, susținând ipoteza unei moșteniri recesive. Pe baza acestor rezultate, cercetătorii recomandă testarea genetică în cadrul programelor de reproducere pentru a preveni fătarea unor pisici afectate.

Deși pisica nu a primit tratament cu uridină, studiile pe oameni și rezultatele experimentelor celulare sugerează că suplimentul ar fi putut ajuta. La pacienții umani, uridina a redus convulsiile și a îmbunătățit dezvoltarea prin activarea unei căi alternative de sinteză a uridine monofosfatului (UMP), independentă de CAD.

Acesta este primul caz documentat de deficiență de CAD la o pisică. Simptomele observate (convulsii timpurii, comportament anormal și rezistență la tratamentele convenționale) corespund cu cele ale bolii umane DEE50. Cazul oferă cercetătorilor un model animal spontan pentru studierea bolii și pentru dezvoltarea de noi abordări terapeutice, în special în contextul limitărilor modelelor pe rozătoare.

Această descoperire extinde înțelegerea impactului mutațiilor CAD și subliniază importanța cercetării genetice comparative între specii. Cazul pisicii bengaleze aduce perspective noi atât pentru medicina veterinară, cât și pentru înțelegerea bolilor rare la oameni.

Sursa: dvm360.com