Într-o postare recentă pe rețelele de socializare, prof. dr. Călin Gherman, medic veterinar și cadru universitar în cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj Napoca, a lansat un apel către colegii din țară pentru a sprijini o cercetare doctorală dedicată ligulozei la pești în România — o parazitoză despre care există foarte puține date la nivel național.

„Am o studentă doctorandă cu tema Liguloza la pești în România. Nu se știu prea multe despre răspândirea acestei parazitoze în țara noastră. Există doar trei articole publicate – unul privind peștii sălbatici din Delta Dunării, unul din bazinul Prutului și un alt studiu referitor la inter-relația liguloză–metale grele”, precizează profesorul Gherman.

Cercetarea are ca scop realizarea unui studiu epidemiologic complet, care să includă atât peștii sălbatici, cât și peștii proveniți din ferme piscicole, pentru a determina dacă infecția evoluează și în sistemele de acvacultură.

Până în prezent, echipa de cercetare a examinat peste 2.000 de pești sălbatici, dar are nevoie de sprijin pentru colectarea de probe provenite din ferme piscicole — în special din iazuri descoperite, expuse păsărilor ihtiofage, principalele gazde intermediare ale parazitului.

Sunt vizate specii din familiile Cyprinidae și Leuciscidae, precum:
babușcă (Rutilus rutilus), roșioară (Scardinius erythrophthalmus), caras (Carassius gibelio), crap (Cyprinus carpio), plătică (Abramis brama), oblete (Alburnus alburnus), mreană (Barbus barbus), porcușor (Gobio gobio), caracudă (Carassius carassius), boarță (Rhodeus amarus), guvid de baltă (Ponticola kessleri), batcă (Blicca bjoerkna), morunaș (Vimba vimba), sabiță (Pelecus cultratus), sânger (Hypophthalmichthys molitrix), cosaș (Ctenopharyngodon idella), scobar (Chondrostoma nasus), văduviță (Leuciscus idus), clean (Squalius cephalus) și clean mic (Leuciscus leuciscus).

Profesorul Gherman asigură că numele fermelor participante nu vor fi menționate public, iar rezultatele vor fi analizate comparativ între peștii sălbatici și cei din acvacultură, fără referiri individuale.

„Putem merge pe varianta de cumpărare a peștilor sau pe ajutor voluntar, în funcție de disponibilitate. Nu avem un număr minim sau maxim – orice sprijin contează”, transmite acesta.

Apelul se adresează medicilor veterinari care colaborează cu ferme piscicole, precum și proprietarilor de exploatații care pot contribui la această inițiativă științifică importantă pentru înțelegerea și prevenirea ligulozei în România. Medicii veterinari interesați îl pot contacta pe domnul profesor peAceastă adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..