Institutul Național de Cercetări Veterinare din Polonia raportează prima detectare moleculară a Sarcocystis miescheriana într-o carcasă de porc. Cercetarea confirmă doar a patra apariție cunoscută de leziuni chistice vizibile cauzate de sarcocistoză la porcii domestici din întreaga lume.

Sarcocystis miescheriana este un parazit protozoar cu un ciclu de viață pradă-prădător. Porcii domestici și sălbatici pot servi drept gazde intermediare, putând ingera oochisturi sau sporochisturi infecțioase eliminate de canide. Inspectorii alimentari consideră carnea de porc cu sarcocistoză vizibilă improprie pentru consumul uman.

Rapoartele privind sarcocistoza la porci rămân limitate, iar infecțiile nu sunt letale pentru animale, deși acestea pot suferi ușor din cauza lor. Inspecțiile tipice ale cărnii detectează rareori chisturi de sarcocistoză la porci, însă contaminarea carcaselor poate pune în pericol siguranța alimentară și valoarea animalelor.

În studiul intitulat „First molecular characterization of Sarcocystis miescheriana in a pig carcass condemned during routine meat inspection in Poland”, publicat în Journal of Veterinary Research, echipa raportează detectarea leziunilor chistice vizibile macroscopic din cauza sarcocistozei la porcii domestici în timpul unei inspecții de rutină a cărnii la nivel mondial.

Cercetătorii au colectat leziuni albicioase, în formă de boabe de orez, din țesuturile musculare afectate ale unui porc care nu prezenta simptome de boală parazitară. Specimenele de țesut au fost supuse unei examinări grosiere, unei analize histologice și unor teste moleculare prin PCR. Histopatologia a evidențiat un nucleu necrotic înconjurat de fibre de țesut conjunctiv și infiltrate inflamatorii. Temperaturile de congelare au compromis probabil observațiile asupra peretelui sarcocistului. Toate cele zece leziuni chistice au fost testate pozitiv pentru ADN Sarcocystis miescheriana. Leziunile individuale măsurau până la 1,2 cm în lungime și aproximativ 3 mm în lățime.

Analiza filogenetică a pus probele poloneze în strânsă legătură cu izolatele provenite de la porci și mistreți din Italia și Letonia.

Sursa infecției rămâne necunoscută. Cercetătorii presupun că S. miescheriana ar fi putut fi transferată într-un hambar în care se foloseau paie ca material de așternut, care fuseseră contaminate anterior de fecalele câinilor sau ale altor gazde mai tipice. Ei susțin această idee menționând popularitatea sistemului de așternut adânc în zona în care a fost crescut porcul infectat, deși nu a fost efectuată nicio investigație efectivă a locului.

Sarcocitele sunt microscopice, prea mici pentru a fi identificate în timpul inspecțiilor vizuale de rutină ale cărnii. Lipsa cazurilor descrise anterior ar putea să nu se datoreze unei absențe a sarcocystis în populațiile de porci domestici, deoarece cazurile raportate indică prezența acestei boli în multe țări. Aceste rapoarte au fost publicate recent și sunt, probabil, rezultatul unei sensibilizări crescute a inspectorilor veterinari, mai degrabă decât al unei intensificări a bolii.

Sunt necesare analize suplimentare pentru a extinde cunoștințele cu privire la prevalența sarcocystis în rândul animalelor producătoare de carne pentru a aprecia pe deplin amploarea infecțiilor.

Jurnal de referință: Weronika Korpysa-Dzirba et al, First molecular characterisation of Sarcocystis miescheriana in a pig carcass condemned during routine meat inspection in Poland, Journal of Veterinary Research (2024). DOI: 10.2478/jvetres-2024-0067

Sursa: phys.org

 Articole cu același subiect: