Cercetători de la Royal Veterinary College (RVC) și Universitatea Utrecht au descoperit că anumite rase de câini au o predispoziție crescută pentru dezvoltarea unei tumori rare a glandei suprarenale, numită feocromocitom. Această afecțiune apare atât la câini, cât și la oameni și este considerată adesea subdiagnosticată din cauza simptomelor nespecifice.

Studiul s-a bazat pe datele a peste 2,2 milioane de câini aflați în îngrijire veterinară primară în Marea Britanie în 2019, dintre care 92 au fost confirmați cu feocromocitom. Analiza a arătat că prevalența de diagnosticare al feocromocitom la câini este de aproximativ unul la 100.000.

Dintre cei 92 de câini diagnosticați, 65 erau masculi, dintre care 75% erau castrați, iar 27 erau femele, dintre care aproape 78% erau sterilizate. Vârsta medie la primul diagnostic a fost de 10,6 ani, iar greutatea medie a adultului de 12,8 kg.

Rase cu risc crescut

Cercetătorii au identificat trei rase cu un risc semnificativ mai mare de a dezvolta feocromocitom: Wheaten Terrier cu blană moale (de 30,9 ori mai probabil decât la câinii metiși), Brac german (de 11 ori) și Schnautzer pitic (de 4,7 ori). În schimb, Cockerul Spaniel și Labradorii erau mai puțin predispuși la această tumoră.

De asemenea, toate rasele de terrieri aveau un risc cu 1,65 mai mare decât alte rase. Câinii predispuși la alte tipuri de tumori hormonale, cum ar fi cele ale glandei pituitare sau glandei suprarenale secretând cortizol, aveau un risc între 1,57 și 1,64 mai mare.

Masculii castrați erau de 2,2 ori mai predispuși decât masculii necastrați, iar câinii cu vârsta între 9 și 15 ani aveau un risc de 2,4 ori mai mare decât cei între 6 și 9 ani. În schimb, câinii de până în 5 ani aveau un risc mult mai mic (0,07 ori). Autorii studiului au menționat însă că vârsta nu este neapărat un factor specific, ci mai degrabă un indicator general pentru apariția unor tumori.

Martin Litviakov, autorul principal, a explicat că rezultatele studiului au două scopuri: oferă medicilor veterinari informații suplimentare pentru a suspecta mai devreme tumora și pot servi drept bază pentru studii viitoare asupra acesteia la câini, având în vedere posibila relevanță pentru studiile asupra oamenilor.

Dan O’Neill, co-autor și profesor la RVC, a subliniat că aceste informații pot funcționa ca un “sistem de avertizare” pentru medici și proprietarii de câini. Floryne Buishard, autor și lector la RVC, a menționat că descoperirea că feocromocitomul apare mult mai frecvent la câini decât la oameni arată că această specie poate fi utilă pentru studiile moleculare asupra tumorilor umane, deoarece probele canine sunt mai accesibile decât cele umane.

Sursa: vettimes.com