Un studiu recent condus de Universitatea de Medicină Veterinară din Viena a investigat speranța de viață a urmașilor cintezelor zebrate. Pe măsură ce animalele îmbătrânesc, telomerii – structuri microscopice care protejează cromozomii – se scurtează treptat. Cercetarea, publicată recent, a analizat dacă efectele vârstei mamei la concepție asupra lungimii telomerilor descendenților persistă și în generațiile următoare, până la nivelul nepoților (a treia generație).

Progeniturile animalelor mai în vârstă au, de obicei, o speranță de viață mai redusă, fenomen asociat cu o lungime mai mică a telomerilor la descendenți. Totuși, până în prezent nu era clar dacă această scurtare a telomerilor se transmite dincolo de o singură generație. Studiul multigenerațional desfășurat pe cinteze zebrate a urmărit trei generații: bunicile (generația 0), mamele (generația 1) și copiii acestora (generația 2).

Vârsta înaintată a bunicilor duce la telomeri semnificativ mai scurți

Rezultatele cercetării arată că descendenții bunicilor care s-au reprodus la vârste înaintate au telomeri mai scurți, iar acest efect se transmite și generației următoare. Chiar dacă mamele din generația a doua au fost tinere la momentul reproducerii, urmașii acestora au avut telomeri cu 43% mai scurți comparativ cu cei ai nepoților proveniți de la bunici care s-au reprodus la o vârstă mai mică.

Speranță de viață redusă pentru generația nepoților

„Telomerii mai scurți în momentul în care puii încep să zboare sunt corelați cu o durată de viață mai mică la cintezele zebrate. Datele noastre arată clar că trebuie să analizăm dincolo de o singură generație pentru a înțelege diferențele individuale în procesul de îmbătrânire și efortul reproductiv specific vârstei”, explică Valeria Marasco, autoarea principală a studiului și cercetătoare la Institutul de Cercetare pentru Ecologia Faunei Sălbatice (FIWI) din cadrul Vetmeduni Viena.

În acest studiu, mamele din generația intermediară au fost tinere la momentul reproducerii, ceea ce elimină influența vârstei materne asupra descendenților direcți. Totuși, Marasco subliniază că ar fi interesant de analizat dacă efectele transmise de bunici sunt amplificate atunci când și mamele din generația următoare sunt de vârstă înaintată.

Potrivit cercetătorilor, acest studiu dezvăluie pentru prima dată un mecanism de moștenire biologică „ascunsă”, care poate afecta durata de viață și succesul reproductiv al descendenților. „Prin urmare, biologii evoluționiști și ecologiștii trebuie să analizeze dincolo de o singură generație și de condițiile de mediu actuale pentru a înțelege pe deplin cauzele diferențelor individuale în îmbătrânire și în strategiile reproductive corelate cu vârsta”, afirmă Marasco.

Cercetătorii consideră esențială continuarea studiilor intergeneraționale, în special pentru a investiga modul în care atât vârsta înaintată a bunicilor materni, cât și a bunicilor paterni influențează longevitatea și succesul reproductiv al descendenților. „Aceste cercetări ne-ar putea oferi o înțelegere mai profundă a mecanismelor care stau la baza procesului de îmbătrânire și a diversității strategiilor de viață în cadrul speciilor”, concluzionează Valeria Marasco.

Sursa: vetmeduni.ac.at