O nouă cercetare a arătat că oamenii adesea nu percep adevărata semnificație a emoțiilor animalului lor de companie. Motivele sunt multiple și includ neînțelegerea de către oameni a expresiilor câinilor din cauza unei tendințe de a proiecta emoțiile umane asupra animalelor noastre de companie.

Într-o nouă lucrare, „Barking up the wrong tree: Human perceptions of dog emotions is influenced by extraneous factors”, cercetătorii Holly Molinaro și Clive Wynne de la Universitatea de Stat din Arizona (ASU) descriu o pereche de experimente pe care le-au efectuat pentru a arăta modul în care oamenii percep greșit emoțiile câinilor. Cercetările lor arată că, de obicei, oamenii nu au o bună înțelegere a stării emoționale a câinelui lor, deoarece judecă emoțiile câinelui în funcție de contextul evenimentului la care sunt martori.

„Oamenii nu se uită la ceea ce face câinele, ci analizează situația din jurul acestuia și își bazează percepția emoțională pe aceasta”, a declarat Molinaro, doctorand ASU în psihologie și cercetător în domeniul bunăstării animalelor.

„Câinii noștri încearcă să comunice cu noi, dar noi, oamenii, părem hotărâți să ne uităm la orice altceva în afară de bietul cățel”, a adăugat Wynne, profesor de psihologie la ASU, care studiază comportamentul câinilor și legătura om-câine.

La această neînțelegere se adaugă și proiecția sentimentelor oamenilor asupra câinelui. Această antropomorfizare a interacțiunii întunecă și mai mult înțelegerea reală a stării emoționale a câinelui și a mesajului pe care acesta încearcă să îl transmită.

Cum s-a desfășurat studiul?

În două experimente, Molinaro și Wynne au investigat percepția umană a emoțiilor câinilor. Aceștia au înregistrat video un câine în ceea ce ei considerau situații pozitive (care îi fac fericiți) sau negative (mai puțin fericiți). Situațiile fericite constau în lucruri precum oferirea lesei sau a unei recompense. Scenariile nefericite includeau o ușoară mustrare sau aducerea temutului aspirator.

Apoi, în cadrul unui experiment, au arătat unor membri obișnuiți ai publicului aceste videoclipuri cu și fără contextul vizual. În cel de-al doilea experiment, au editat înregistrările video astfel încât un câine filmat într-un context fericit să pară că a fost înregistrat într-o situație nefericită și invers.

Dimensiunea eșantionului a fost de 383 de participanți pentru primul experiment și 485 pentru al doilea.

Ceea ce au descoperit cercetătorii a fost că percepția oamenilor cu privire la starea de spirit a câinelui se baza pe tot ceea ce apărea în videoclipuri în afară de câinele însuși.

„Oamenii nu se uită la ceea ce face câinele, ci la situația din jurul acestuia și își bazează percepția emoțională pe asta”, a explicat Molinaro. „Dacă vezi un câine care primește o recompensă, presupui că trebuie să se simtă bine. Dacă vezi un câine la care se țipă, presupui că se simte rău. Aceste presupuneri despre cum crezi că se simte câinele nu au nimic de-a face cu comportamentul acestuia sau cu indiciile emoționale, ceea ce este foarte izbitor.”

„În studiul nostru, când oamenii au văzut un videoclip cu un câine care aparent reacționa la un aspirator, toți au spus că acel câine se simțea rău și agitat”, a continuat ea. „Dar când au văzut o înregistrare video în care câinele făcea exact același lucru, dar de data aceasta părea să reacționeze la vederea lesei, toți au raportat că era fericit și calm.

Oamenii nu judecau emoțiile unui câine pe baza comportamentului său, ci pe baza situației în care se afla acesta.”

Procesul de comunicare este complicat și de faptul că oamenii își proiectează emoțiile asupra câinelui. Molinaro a explicat că, deși oamenii și câinii au împărtășit o legătură de-a lungul secolelor, acest lucru nu înseamnă că procesarea emoțională sau expresiile emoționale sunt identice între cele două specii.

„Întotdeauna am considerat că această idee conform căreia oamenii și câinii trebuie să aibă aceleași emoții este foarte tendențioasă și nu are o bază științifică reală”, a spus Molinaro. „Așa că am vrut să vedem dacă există factori care afectează percepția noastră asupra emoțiilor câinilor.

Dacă există astfel de factori și dacă noi, ca oameni, ne concentrăm pe alte aspecte care nu au legătură cu câinele pentru a deduce starea sa emoțională, atunci, atât ca oameni de știință, cât și ca proprietari de animale de companie, trebuie să ne revizuim fundamental abordarea.”

Molinaro a explicat că, și în studiile privind percepția umană a emoțiilor umane, este clar că citirea emoțiilor presupune mai mult decât simpla analiză a expresiilor faciale. Cultura, starea de spirit, contextul situațional și chiar o expresie anterioară pot influența modul în care oamenii percep emoțiile.

Cu toate acestea, nimeni nu a studiat până acum dacă aceiași factori influențează percepția noastră asupra emoțiilor animalelor.

„Cercetările noastre arată că în cazul unuia dintre acești factori, contextul situațional, răspunsul este da.”

Sfaturi pentru proprietarii de câini

Așadar, cum poate un bun stăpân de câine să evite prejudecățile și să înțeleagă mai bine starea emoțională a animalului său de companie?

„Primul pas este să fim conștienți că nu suntem atât de buni la citirea emoțiilor câinilor”, a spus Molinaro. „Trebuie să fim mai umili în înțelegerea lor. Odată ce înțelegem că avem prejudecăți, putem începe să ne uităm la câinii noștri într-o lumină nouă.”

„Fiecare câine are o personalitate unică și, prin urmare, expresii emoționale specifice”, explică Molinaro. „Acordați atenție semnalelor și comportamentelor propriului câine.”

Prin observarea atentă a comportamentului câinelui și conștientizarea propriilor noastre prejudecăți, putem avea o relație mai profundă și mai autentică cu patrupedul nostru.

Jurnal: Holly G. Molinaro, Clive D. L. Wynne. Barking Up the Wrong Tree: Human Perception of Dog Emotions Is Influenced by Extraneous Factors. Anthrozoös, 2025; 1 DOI: 10.1080/08927936.2025.2469400

Sursa: sciencedaily.com