Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din California, Davis, și publicat în STEM CELLS Translational Medicine arată că terapia cu celule stem mezenchimale (MSC), combinată cu antivirale, poate ajuta pisicile care au supraviețuit peritonitei infecțioase feline (FIP) să își restabilească echilibrul sistemului imunitar și să reducă inflamația sistemică.

„Rezultatele noastre susțin ideea că FIP poate fi un model util pentru a studia problemele imunitare pe termen lung apărute după infecții virale, așa cum se întâmplă și la unele persoane după COVID-19,” a explicat autorul principal, Amir Kol, profesor asociat la Departamentul de Patologie, Microbiologie și Imunologie al Facultății de Medicină Veterinară UC Davis. „Studiul arată că terapia cu MSC ar putea nu doar să reducă inflamația imediată, ci și să contribuie la restabilirea pe termen lung a echilibrului imun.”

FIP și evoluția bolii

FIP este cauzată de un coronavirus care afectează inițial mucoasa intestinală a pisicilor, producând simptome ușoare. În anumite cazuri, factori genetici și de mediu pot permite virusului să infecteze celule imunitare, răspândindu-se în întregul organism. Există două forme ale bolii: FIP umedă, caracterizată prin acumularea de lichid în cavitatea toracică sau abdominală, și FIP uscată, unde inflamația afectează organele fără acumulare de lichid. Ambele forme pot provoca febră, inflamație generalizată, disfuncții organice și scăderea celulelor imunitare importante. Boala afectează aproximativ 2% din pisici, în special pe cele tinere din adăposturi sau crescătorii.

Până recent, majoritatea cazurilor de FIP erau fatale. În 2018, cercetătorii de la UC Davis au raportat că agentul antiviral GS-441524 a dus la vindecarea pisicilor afectate. Cu toate acestea, medicamentul nu a fost imediat disponibil pe piață. Doar în ultimul an, o farmacie veterinară din SUA a început să îl ofere.

Un posibil FIP pe termen lung la pisici

Deoarece majoritatea studiilor anterioare s-au concentrat pe faza acută a FIP, puține informații sunt disponibile despre pisicile care au supraviețuit bolii pe termen lung. Kol a observat că unele dintre aceste pisici au ganglioni limfatici măriți, sugerând o activitate imunitară persistentă, similară cu sindromul post-viral observat la oameni, precum COVID pe termen lung. Această stare ar putea reprezenta un sindrom FIP pe termen lung.

„Chiar și după eliminarea virusului cu antivirale, sistemul imunitar poate rămâne dereglat. Acest lucru ar putea avea efecte de durată asupra sănătății, iar studiul arată că MSC ar putea avea un rol în reglarea acestuia,” a spus Kol.

Studiu clinic: antivirale și terapie celulară

În studiul clinic, un grup de pisici cu FIP a primit tratament antiviral împreună cu perfuzii cu celule MSC, iar celălalt grup a primit antiviral și perfuzii placebo. Toate pisicile au supraviețuit, confirmând eficiența antiviralului în eliminarea virusului.

Cu toate acestea, cercetătorii au observat semne de recuperare imună în grupul care a primit MSC. Aceste pisici aveau mai puține celule T și B hiperactive și mai multe celule T reglatoare, care ajută la calmarea sistemului imunitar. Alte teste au arătat că celulele imunitare epuizate au început să își recapete funcția, iar unele dintre ele au prezentat caracteristici ale celulelor cu memorie imunologică.

Tratamentul a fost considerat sigur și nu a fost asociat cu efecte secundare grave.

Primește ultimele noutăți veterinare

Abonează-te la newsletterul săptămânal Veterinarul.ro

În fiecare luni îți trimitem pe e-mail cele mai importante știri și articole din domeniul veterinar.

Mă Abonez

Implicații mai largi

Rezultatele pot avea impact nu doar asupra îngrijirii pisicilor cu FIP, ci și asupra înțelegerii unor mecanisme imunitare similare în infecții virale umane, cum ar fi COVID-19.

„Este important să recunoaștem că multe animale de companie suferă de boli asemănătoare celor umane,” a concluzionat Kol. „Medicina veterinară oferă un cadru valoros pentru cercetarea științifică aplicată, cu beneficii atât pentru animale, cât și pentru oameni.”

Cercetarea a fost sprijinită de National Institutes of Health și de Center for Companion Animal Health din cadrul UC Davis.

Sursa: ucdavis.edu