Ordinul 69/2024

GAEC 1 - Menţinerea pajiştilor permanente pe baza unui raport proporţional între pajiştile permanente şi suprafaţa agricolă la nivel naţional în comparaţie cu anul de referinţă 2018

Reducerea maximă este de 5% în comparaţie cu anul de referinţă.

Obiectiv principal: Clauză generală de salvgardare împotriva conversiei către alte utilizări agricole, pentru menţinerea stocurilor de carbon

1. Clauză generală: Se menţine suprafaţa pajiştilor permanente pe baza raportului proporţional dintre suprafaţa pajiştilor permanente şi suprafaţa agricolă eligibilă după controalele administrative şi la faţa locului, la nivel naţional, în comparaţie cu anul de referinţă 2018. Reducerea maximă este de 5% în comparaţie cu anul de referinţă.

2. Obligaţii la nivel de exploataţie agricolă:

a) interdicţia scoaterii din circuitul agricol şi schimbării categoriei de folosinţă a pajiştilor permanente, autorizarea schimbării destinaţiei sau a folosinţei pajiştilor permanente, precum şi recuperarea suprafeţelor de pajişti permanente convertite în alte utilizări prin înfiinţarea de noi suprafeţe de pajişti din terenuri degradate/neproductive, în condiţiile prevăzute de legislaţia naţională (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare);

b) reconvertirea unor terenuri în pajişti permanente sau crearea unor suprafeţe cu pajişti permanente pentru fermierii care au la dispoziţie terenuri ce au fost transformate din pajişti permanente în terenuri pentru alte utilizări, în cazul în care se constată reducerea raportului proporţional cu peste 5% în comparaţie cu anul de referinţă şi autoritatea competentă impune astfel de măsuri în temeiul GAEC 1.

NOTE:

Îndeplinirea obligaţiei privind menţinerea pajiştilor permanente pe baza raportului proporţional dintre suprafaţa pajiştilor permanente şi suprafaţa agricolă la nivel naţional în comparaţie cu anul de referinţă 2018 se realizează conform prevederilor art. 48 din Regulamentul delegat (UE) 2022/126, precum şi normelor privind raportul pentru standardul GAEC 1.

Raportul proporţional dintre suprafaţa pajiştilor permanente şi suprafaţa agricolă declarate de fermieri, la nivel naţional, calculat de APIA în anul 2018 este: 24,25%

Anual, APIA calculează raportul proporţional dintre suprafaţa pajiştilor permanente şi suprafaţa agricolă declarate de fermieri (la nivel naţional), odată cu depunerea cererii de plată, face comparaţia cu anul de referinţă 2018, constată menţinerea/creşterea/reducerea raportului proporţional şi informează Comisia, potrivit obligaţiilor de raportare privind standardele GAEC.

În cazul în care se constată reducerea cu peste 5% a raportului proporţional dintre suprafaţa pajiştilor permanente şi suprafaţa agricolă la nivel naţional în comparaţie cu anul de referinţă 2018, se impun obligaţii la nivel de exploataţie pentru a reconverti terenuri în pajişti permanente sau pentru a crea o suprafaţă cu pajişti permanente pentru fermierii care au la dispoziţie terenuri ce au fost transformate din pajişti permanente în terenuri pentru alte utilizări.

APIA asigură informarea fermierilor în privinţa obligaţiilor referitoare la menţinerea/reconvertirea/crearea unor suprafeţe de pajişti permanente, monitorizarea raportului proporţional dintre suprafaţa pajiştilor permanente şi suprafaţa agricolă declarate de fermieri la nivel naţional în comparaţie cu anul de referinţă 2018, propune (după caz) instituirea unor măsuri în scopul îndeplinirii obligaţiei privind menţinerea pajiştilor permanente şi verifică respectarea obligaţiilor impuse în temeiul GAEC 1 la nivelul exploataţiei agricole prin acţiuni de control.

Respectarea cerinţelor GAEC 1 se verifică astfel: cerinţa 1 se verifică la nivel de exploataţie agricolă; cerinţele 2.a) şi 2.b) se verifică la nivel de parcelă agricolă.

GAEC 10 - Interdicţia de a incendia vegetaţia pajiştilor permanente

Obiectiv principal: menţinerea nivelului de materie organică din sol

(GAEC suplimentar)

Este interzisă arderea vegetaţiei pajiştilor permanente (păşuni şi fâneţe).

NOTE:

Se aplică pe toate pajiştile permanente de pe teritoriul naţional. Vegetaţia pajiştilor permanente include, după caz: vegetaţia uscată existentă pe păşuni şi fâneţe, miriştea şi resturile vegetale rămase în urma păşunatului sau după recoltarea fânului, precum şi vegetaţia invazivă sau vegetaţia dăunătoare covorului ierbos pe pajiştile permanente.

Interdicţia se adresează fermierilor care deţin sau administrează suprafeţe de pajişti permanente şi are ca scop menţinerea nivelului de materie organică din sol şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din agricultură.

Respectarea cerinţelor GAEC 10 se verifică la nivel de parcelă agricolă.

SMR 2 - Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1991 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p. 1): art. 4 şi 5 Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000, cu modificările şi completările ulterioare: art. 5 şi 6 şi anexele nr. 3 şi 4 Programul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, prevăzut în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 333/165/2021 (Programul de acţiune): art. 3-17, 19, 21 şi anexele nr. 1-3, astfel cum a fost rectificat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 780 din 12 august 2021

1. Pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, conform

Programului de acţiune, fermierii care deţin sau administrează exploataţii agricole au următoarele obligaţii:

a) să respecte normele privind depozitarea gunoiului de grajd, prevăzute la art. 4 şi 5 din Programul de acţiune, în ceea ce priveşte construcţia, amplasarea şi dimensionarea capacităţilor de stocare (calculul capacităţii de depozitare necesare), sistemul de depozitare (individual, comunal sau, prin excepţie, în câmp deschis pe terenul agricol doar pentru fermierii cu până la 8 UVM), groapa pentru urină sau fracţia lichidă din platforma de gunoi, depozitarea dejecţiilor animaliere în cazul bovinelor crescute în sistem permanent la păşune, interdicţia privind depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol, distanţele de protecţie sanitară, precum şi zonele de protecţie sanitară şi hidrogeologică; să respecte normele privind gestionarea efluenţilor de siloz, a efluenţilor de siloz balotat şi a apelor uzate din exploataţiile agricole, prevăzute la art. 6, 7 şi 8 din Programul de acţiune;

b) să respecte perioadele de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice şi chimice pe terenul agricol, în funcţie de zona în care se încadrează unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia este situat terenul agricol, conform prevederilor art. 3, respectiv ale anexei nr. 3 la Programul de acţiune, astfel:

Zona

Începutul perioadei de interdicţie

(ziua/luna)

Sfârşitul perioadei de interdicţie

(ziua/luna)

Lungimea perioadei de interdicţie

(nr. de zile)

1

15.XI

10.III

115

2

10.XI

20.III

130

3

5.XI

25.III

140

Pe terenurile arabile având culturi de toamnă sau pe care se înfiinţează culturi extratimpurii pentru care data semănatului este în perioada de interdicţie se pot aplica îngrăşăminte chimice şi în perioada de interdicţie în limita a maximum 50 kg N substanţă activă/ha, în funcţie de dezvoltarea fiziologică a plantelor, cu respectarea condiţiilor de aplicare. Pentru culturile din sere şi solare nu se aplică perioadele de interdicţie în condiţiile în care în interiorul acestora temperatura este mai mare de 5°C;

c) să respecte normele privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenul agricol, prevăzute la art. 9 din Programul de acţiune, în ceea ce priveşte cantitatea maximă de azot (substanţă activă) provenită din îngrăşămintele organice şi chimice aplicate pe terenul agricol în decursul unui an, planul de fertilizare şi presiunea nutrienţilor la nivelul exploataţiei agricole, astfel:

- cantitatea maximă de azot provenită din îngrăşăminte organice nu poate depăşi 170 kg N/ha/an;

- cantitatea maximă de azot provenită din îngrăşăminte chimice, în cazul în care nu se execută studii agrochimice, nu poate depăşi:(i) în cazul terenurilor arabile:

Panta terenului

(panta medie a blocului fizic)

Porumb şi sfeclă de zahăr

Grâu şi rapiţă

Alte culturi

Kg N substanţă activă/ha/an

Până la 12%

150

120

100

Mai mare de 12%

120

90

80

(ii) 100 kg N substanţă activă/ha/an pentru vii, livezi şi alte culturi permanente;

(iii) 80 kg N substanţă activă/ha/an pentru pajişti permanente. Fermierii care optează pentru această soluţie trebuie să întocmească un plan de fertilizare simplificat, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 la Programul de acţiune.

În cazul în care planul de fertilizare se bazează pe studii agrochimice, se aplică cantitatea de azot rezultată prin calcul în funcţie de producţia planificată şi gradul de aprovizionare a solului cu azot, cu condiţia ca îngrăşămintele organice (dacă sunt utilizate) să nu depăşească 170 kg N/ha/an.

Presiunea nutrienţilor la nivelul exploataţiei agricole se calculează pe baza datelor privind cantitatea de azot (kg N/cap animal/an) din gunoiul de grajd produs în fermă (după scăderea emisiilor gazoase de azot din grajd şi depozitelor de stocare), prevăzute în tabelul 4 din Programul de acţiune, adunată cu cea corespunzătoare unor intrări de îngrăşăminte organice din alte ferme, raportat la suprafaţa de teren pe care se aplică îngrăşămintele organice. Valoarea rezultată trebuie să fie mai mică decât limita maximă de aplicare a îngrăşămintelor organice pe terenul agricol (170 kg N/ha/an);

d) pentru exploataţiile care practică agricultura în sistem irigat şi pentru cele care utilizează o cantitate mai mare de azot din îngrăşăminte chimice decât cea prevăzută la lit. c) pct. (i)-(iii) este obligatorie întocmirea planului de fertilizare pe baza studiilor agrochimice pentru terenurile în cauză;

e) să respecte cerinţele generale pentru aplicarea fertilizanţilor, precum şi obligaţiile privind tehnicile de aplicare a îngrăşămintelor organice şi a îngrăşămintelor chimice, prevăzute la art. 10, 11 şi 12 din Programul de acţiune;

f) să respecte obligaţiile privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenurile în pantă abruptă (mai mare de 12%) în ceea ce priveşte încorporarea îngrăşămintelor în sol (nu mai târziu de 24 de ore de la momentul aplicării), interzicerea aplicării de îngrăşăminte organice sau chimice dacă sunt prognozate precipitaţii intense, aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă, precum şi aplicarea îngrăşămintelor chimice şi organice cu azot pe pajişti permanente (păşuni şi fâneţe), prevăzute la art. 13, 15 şi 16 din Programul de acţiune;

g) să respecte obligaţiile privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenurile adiacente cursurilor de apă şi în vecinătatea captărilor de apă potabilă, prevăzute la art. 14 din Programul de acţiune, în ceea ce priveşte interdicţia aplicării fertilizanţilor de orice fel pe benzile-tampon (fâşii de protecţie) adiacente zonelor de protecţie stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie variază în funcţie de panta terenului astfel:

- 3 m pentru terenurile cu panta până la 12%;

- 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%.

Lăţimea benzilor-tampon (fâşiilor de protecţie) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecţie (stabilită prin Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă.

Este interzisă utilizarea îngrăşămintelor de orice fel în zonele de protecţie instituite în jurul lucrărilor de captare, al construcţiilor şi instalaţiilor destinate alimentării cu apă potabilă, al surselor de apă potabilă destinate îmbutelierii, al surselor de ape minerale utilizate pentru cura internă sau pentru îmbuteliere, precum şi al lacurilor şi nămolurilor terapeutice, conform legislaţiei în vigoare;

h) să întocmească la zi, să păstreze o perioadă de 3 ani şi să prezinte pentru control documentele de evidenţă ale exploataţiei agricole cu privire la suprafaţa fermei, planul simplificat de fertilizare (care cuprinde pentru fiecare parcelă agricolă tipul şi cantitatea oricărui îngrăşământ chimic şi organic aplicat pe teren, cantitatea de azot conţinută şi data aplicării, tipul oricărei culturi agricole şi data însămânţării/recoltării), şeptelul fermei pe specii şi categorii de animale, registrele de evidenţă a efectivelor de animale şi perioada de stabulaţie, presiunea azotului din îngrăşămintele organice de origine animală calculată conform coeficienţilor de excreţie prevăzuţi în tabelul 4 din Programul de acţiune, cantitatea şi tipul îngrăşămintelor de origine animală aplicate/livrate/achiziţionate şi sistemul de colectare şi depozitare a dejecţiilor animale corelat cu cerinţele minime privind perioadele de interdicţie în aplicarea îngrăşămintelor, prevăzute la art. 17 din Programul de acţiune.

2. Fermierii care, potrivit legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor, au obligaţia obţinerii şi actualizării actelor de reglementare pentru activităţile pe care le desfăşoară trebuie să deţină astfel de documente şi să respecte condiţiile stabilite de acestea cu privire la protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.

NOTE:

Fără a aduce atingere legislaţiei privind reglementarea activităţilor din punctul de vedere al protecţiei mediului şi gospodăririi apelor (avize, acorduri, autorizaţii), dispoziţiile art. 4 alin. (5) din Programul de acţiune - versiunea în vigoare - se aplică astfel:

(i) pentru fermele care nu necesită autorizaţia de mediu, depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd se pot face în sistem individual, comunal sau o combinaţie a celor două sisteme;

(ii) pentru fermele care, potrivit legislaţiei în domeniul protecţiei mediului, au obligaţia obţinerii şi actualizării autorizaţiei de mediu, depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd se fac în conformitate cu cerinţele stabilite de aceasta.

Cerinţele minime privind soluţia constructivă pentru fermele de 40 UVM şi mai mari, respectiv de a dispune de o platformă betonată pentru depozitarea şi compostarea gunoiului de grajd, cu bazin de retenţie pentru fracţia lichidă, lagună betonată sau membrană impermeabilă, faţă de cerinţele anterioare referitoare la orice formă de impermeabilizare, beneficiază de o perioadă tranzitorie de 3 ani de la punerea în aplicare a Programului de acţiune.

Referinţe: https://www.madr.ro/docs/agricultura/imbunatatiri-funciare/2021/prog-actiune-protectie-nitrati.pdf

Respectarea cerinţelor SMR 2 se verifică astfel: cerinţele 1.a), 1.h) şi cerinţa 2 se verifică la nivel de exploataţie agricolă; cerinţele 1.b), 1.c), 1.d), 1.e), 1.f) şi 1.g) se verifică la nivel de parcelă agricolă. În cazul cerinţelor 1.c) şi 1.d) verificarea se limitează la cantitatea de azot din îngrăşămintele planificate (calculul presiunii nutrienţilor) şi aplicate pe terenul agricol în decursul unui an (kg N/ha) la nivel de parcelă, conform planului de fertilizare (simplificat sau întocmit pe baza studiului agrochimic).

GAEC 6 - Acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile

Obiectiv principal: Protejarea solurilor în perioadele şi în zonele cele mai sensibile

1. Pentru a proteja solurile în perioada cea mai sensibilă a anului (15 iunie-30 septembrie), fermierii trebuie să păstreze terenul acoperit pe cel puţin 80% din suprafaţa arabilă a exploataţiei. Acoperirea solului se poate asigura prin: culturi agricole aflate în vegetaţie, miriştea şi resturile vegetale rămase după recoltare, culturi secundare, culturi de acoperire verzi sau culturi de toamnă nou-înfiinţate(*). În intervalul stabilit solul trebuie acoperit, cu excepţia timpului necesar pentru pregătirea terenului şi înfiinţarea noii culturi de cel mult 3 săptămâni, cu posibilitatea de prelungire cu încă o săptămână, în baza avizului emis de autoritatea responsabilă(**), în cazul în care condiţiile meteo nu permit efectuarea lucrărilor de pregătire a terenului şi înfiinţare a culturilor.

2. În cazul culturilor permanente, acoperirea minimă a solului în perioada cea mai sensibilă a anului (15 iunie-30 septembrie) înseamnă fâşii înierbate între rânduri, mulci sau resturi vegetale pe cel puţin 50% din suprafaţa culturilor permanente din exploataţie.

___

(*) În aplicarea cerinţei 1, sunt permise lucrările superficiale care nu afectează acoperirea vegetală a terenului sau care lasă pe teren miriştea şi resturile vegetale de la cultura anterioară, până la adâncimea de maximum 10 cm, precum: discuirea superficială a miriştii fără întoarcerea brazdei sau afânarea superficială a solului. Lucrarea superficială asigură menţinerea umidităţii solului şi formarea unui strat vegetal de acoperire (samulastră) după recoltarea culturii principale. Lucrarea superficială a solului poate fi realizată după recoltarea culturii aflate în vegetaţie şi înainte de începerea lucrărilor necesare pentru pregătirea terenului şi înfiinţarea noii culturi.

(**) Direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti (DAJ) sunt responsabile de constatarea condiţiilor meteo care nu permit efectuarea lucrărilor de pregătire a terenului şi înfiinţarea culturilor şi de emiterea avizului. Avizul se emite pentru suprafeţele arabile pentru care fermierii au notificat APIA cu privire la imposibilitatea finalizării lucrărilor în termenul iniţial de 3 săptămâni. APIA centralizează suprafeţele de teren arabil pentru care s-a făcut notificare, la nivel de judeţ, şi trimite centralizatorul la DAJ pentru verificare şi confirmare. DAJ confirmă/infirmă manifestarea condiţiilor meteorologice nefavorabile. Formularul de notificare va fi aprobat prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

NOTE:

Perioada cea mai sensibilă pentru sol - perioada de vară (15 iunie-30 septembrie) caracterizată prin temperaturi foarte ridicate, lipsa precipitaţiilor, secetă pedologică şi atmosferică, alte fenomene meteo extreme care pot cauza uscarea excesivă a solului şi apariţia fenomenelor de eroziune, degradare şi deşertificare.

Respectarea cerinţelor GAEC 6 se verifică la nivel de parcelă agricolă.

GAEC 7 - Rotaţia culturilor pe terenuri arabile, cu excepţia culturilor care cresc sub apă

Obiectiv principal: Păstrarea potenţialului solurilor

Regula generală: Se aplică o rotaţie a culturilor pe terenul arabil, cu excepţia culturilor care cresc sub apă. Rotaţia constă în schimbarea culturilor cel puţin o dată pe an (an de cultură) la nivel de parcelă agricolă, cu excepţia culturilor multianuale, a ierburilor şi a altor plante furajere erbacee, a terenurilor lăsate pârloagă şi a culturilor din spaţii protejate (sere şi solarii).

Prin excepţie de la regula generală, una şi aceeaşi specie de plante (cultura de bază sau principală) poate fi cultivată pe aceeaşi suprafaţă de teren arabil (parcelă agricolă), pe cel mult 50% din suprafaţa arabilă a exploataţiei, astfel:

a) o perioadă de cel mult 3 ani consecutivi, cu obligaţia ca între două culturi principale să înfiinţeze o cultură secundară diferită ca specie faţă de cultura principală;

b) o perioadă de cel mult 2 ani consecutivi pe suprafeţele pe care cultura principală s-a recoltat toamna târziu (după data de 1 noiembrie) ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile, iar înfiinţarea culturii secundare nu mai este posibilă întrucât nu există condiţii optime de răsărire şi dezvoltare a plantelor.

NOTE:

Rotaţia culturilor la nivelul exploataţiei agricole include culturile înfiinţate în toamna anului precedent şi culturile înfiinţate în primăvara anului curent depunerii cererii de plată, inclusiv culturile secundare gestionate în mod corespunzător în cazul excepţiei de la lit. a).

Sunt exceptate de la obligaţia privind rotaţia culturilor pe terenul arabil exploataţiile agricole care îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:

a) peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte plante furajere erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;

b) peste 75% din suprafaţa agricolă eligibilă este pajişte permanentă, este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte plante furaje erbacee sau pentru cultivarea unor culturi aflate sub apă fie pentru o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;

c) exploataţiile cu o suprafaţă de teren arabil de până la 10 hectare.

Se consideră că exploataţiile înregistrate şi certificate în agricultura ecologică, conform Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului, respectă acest standard GAEC.

Culturi agricole - oricare dintre următoarele: a) o cultură din oricare dintre diferitele genuri definite în clasificarea botanică a culturilor/plantelor; b) o cultură a oricăreia dintre specii în cazul Brassicaceae, Solanaceae şi Cucurbitaceae; c) terenuri lăsate pârloagă; d) ierburi sau alte plante furajere erbacee; e) culturi care cresc sub apă.

În planul de rotaţie a culturilor (asolament), soiurile de toamnă şi soiurile de primăvară aparţinând aceleiaşi specii, cultivate în scopul producţiei (culturi de bază sau principale), sunt considerate ca fiind «aceeaşi cultură». Pentru exemplificare: culturile de grâu/orz din soiuri de toamnă (înfiinţate toamna) şi culturile de grâu/orz din soiuri de primăvară (înfiinţate primăvara) înseamnă aceeaşi cultură.

Culturi secundare - cultivate în perioada dintre două culturi principale şi acoperă întreaga perioadă dintre culturile respective, fără o întrerupere semnificativă. Culturile secundare acoperă solul o perioadă de cel puţin 8 săptămâni după recoltarea culturii principale şi trebuie să fie diferite ca specie faţă de aceasta. Culturile secundare includ şi culturile succesive sau culturile duble semănate în vederea recoltării sau a păşunatului.

Culturile secundare introduse în rotaţie pot fi culturi simple sau amestec de specii de culturi (graminee, leguminoase, proteaginoase, oleaginoase, plante melifere ş.a.), precum: muştar+ovăz, muştar+facelia, muştar+rapiţă, latir+măzăriche, latir+ovăz, mazăre+ovăz, măzăriche+ovăz, măzăriche+secară, măzăriche+triticale, lupin+trifoi, rapiţă+triticale, rapiţă+secară, bob+ovăz, secară+trifoi, trifoi+facelia, mazăre+muştar, măzăriche+camelină.

Teren lăsat pârloagă - teren arabil necultivat pe durata unui an (an de cultură), menţinut în bune condiţii agricole şi de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreţinere. Perioada în care terenul este lăsat pârloagă este de minimum 6 luni într-un an de cultură şi acoperă lunile martie-august, dar nu mai mult de 4 ani pe acelaşi amplasament.

GAEC 8

-- Procentajul minim din suprafaţa agricolă dedicat zonelor sau elementelor neproductive

- Ponderea minimă de cel puţin 4% din terenul arabil la nivel de fermă alocat zonelor şi elementelor neproductive, inclusiv terenuri lăsate pârloagă

- Ponderea minimă de cel puţin 7% din terenul arabil la nivel de fermă, dacă acesta include, de asemenea, culturi intermediare sau culturi fixatoare de azot, cultivate fără utilizarea de produse de protecţie a plantelor, din care 3% reprezintă terenuri lăsate pârloagă sau elemente neproductive

Pentru culturile secundare se utilizează factorul de ponderare 0,3.

-- Menţinerea elementelor de peisaj

-- Interzicerea tăierii gardurilor vii şi a arborilor în perioada de reproducere şi creştere a păsărilor

-- Măsuri pentru evitarea speciilor de plante invazive

Obiectiv principal:

Menţinerea elementelor şi zonelor neproductive în scopul îmbunătăţirii biodiversităţii agricole

1. Se asigură procentajul minim din suprafaţa agricolă dedicat zonelor sau elementelor neproductive(***) la nivel de fermă, prin aplicarea uneia dintre următoarele opţiuni:

a) cel puţin 4% din terenul arabil la nivel de fermă este alocat zonelor şi elementelor neproductive, inclusiv terenurilor lăsate pârloagă;

b) cel puţin 7% din terenul arabil la nivel de fermă destinat zonelor şi elementelor neproductive, inclusiv terenurilor lăsate pârloagă, culturilor secundare şi/sau culturilor fixatoare de azot, cultivate fără utilizarea de produse de protecţie a plantelor, din care 3% reprezintă zone şi elemente neproductive, inclusiv terenuri lăsate pârloagă. Pentru culturile intermediare (secundare) se utilizează factorul de ponderare 0,3.

2. Se menţin elementele de peisaj(****), incluzând rigole, garduri vii individuale şi grupuri de rânduri de arbori, terase, movile, existente pe terenul agricol. Elementele de peisaj existente pe suprafaţa de teren arabil sunt eligibile pentru calcularea procentului minim din terenul arabil alocat zonelor sau elementelor neproductive la nivel de fermă.

3. Este interzisă tăierea gardurilor vii şi a arborilor în perioada de reproducere şi creştere a păsărilor sălbatice (15 martie-31 august).

4. Se iau măsuri pentru evitarea instalării şi extinderii speciilor de plante invazive pe terenul agricol.

___

(***) Lista caracteristicilor (elemente şi zone neproductive eligibile pentru calcularea procentului minim): benzi-tampon; movile; rigole; margini de câmp, petice sau zone-tampon pentru parcele; garduri vii individuale şi grupuri de rânduri de arbori, inclusiv fâşii împădurite, arbori izolaţi, arbori în aliniament, grup de arbori şi pâlcuri arbustive; terenuri lăsate pârloagă; iazuri mici; zone umede mici; terase.

Elementele de peisaj înfiinţate prin ecoschemele menţionate la articolul 31 din Regulamentul (UE) 2021/2.115, ce se regăsesc în Planul strategic PAC 2023-2027 şi care vizează angajamente voluntare superioare cerinţelor de bază neremunerate, pe suprafaţa de teren arabil, sunt luate în considerare la calculul procentajului minim din suprafaţa agricolă dedicat zonelor şi elementelor neproductive, utilizând, după caz, factorii de conversie şi ponderare aferenţi gardurilor vii individuale şi grupurilor de rânduri de arbori, inclusiv fâşii împădurite, arbori izolaţi, arbori în aliniament, grup de arbori şi pâlcuri arbustive.

(****) Lista caracteristicilor (pentru menţinere): rigole; garduri vii individuale şi grup de rânduri de arbori, inclusiv fâşii împădurite, arbori izolaţi, arbori în aliniament, grup de arbori şi pâlcuri arbustive; terase; movile. Elementelor de peisaj înfiinţate prin ecoschemele menţionate la articolul 31 din Regulamentul (UE) 2021/2.115, ce vizează angajamente voluntare superioare cerinţelor de bază neremunerate, li se aplică obligaţia menţinerii.

NOTE:

Cerinţa 1 privind ponderea minimă din suprafaţa agricolă dedicată zonelor şi elementelor neproductive se aplică numai terenurilor arabile. Caracteristicile sau elementele neproductive situate pe parcele de pajişti permanente şi culturi permanente nu sunt contabilizate pentru calcularea ponderii minime.

Cerinţele 2, 3 şi 4 privind menţinerea elementelor de peisaj, interdicţia tăierii gardurilor vii şi a arborilor în perioada de reproducere şi creştere a păsărilor sălbatice şi evitarea instalării şi extinderii speciilor de plante invazive se aplică pe toate tipurile de terenuri agricole (teren arabil, pajişti permanente şi culturi permanente).

Pentru calcularea ponderii minime (%) din terenul arabil alocat zonelor şi elementelor neproductive la nivel de fermă se utilizează factori de conversie şi factori de ponderare după cum urmează:

Specificare

Definiţie/Detalii

Calcularea ponderii minime

Zone-tampon

(per 1 m)

Benzi-tampon cu lăţime minimă de 3 m - fâşii de protecţie existente pe terenul agricol în vecinătatea apelor de suprafaţă, cu lăţimea minimă de 3 m pe terenul cu panta de până la 12% şi de 5 m pe terenul cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic în care se află parcela agricolă utilizată de fermier, adiacent cursului de apă (obligatorii prin GAEC 4)

De-a lungul cursurilor de apă, benzile-tampon pot include zone cu vegetaţie riverană eligibile pentru calcularea ponderii minime până la o lăţime maximă de 20 m, dacă acestea diferă de cele protejate prin GAEC 4, SMR 2 şi SMR 8.

Factor de conversie: 6

Factor de ponderare: 1,5

Suprafaţa inclusă în ponderea minimă: 6 x 1,5 = 9 m²

Movile

(per 1 m²)

Movile - ridicături de pământ sau de pământ şi pietre, permanente, de formă circulară sau alungită, înierbate sau împădurite, eligibile pentru calcularea ponderii minime de la o suprafaţă minimă de 0,01 ha până la o suprafaţă maximă de 0,3 ha

Factor de conversie: Nu se aplică.

Factor de ponderare: 1,5

Suprafaţa inclusă în ponderea minimă: 1,5 m²

Rigole (per 1 m)

Şanţuri sau canale, precum şi cursuri deschise de apă pentru irigaţii sau drenare, exclusiv cele cu pereţi betonaţi, pentru care suprafaţa inclusă în ponderea minimă se calculează până la o lăţime maximă de 10 m

Factor de conversie: 5

Factor de ponderare: 2

Suprafaţa inclusă în ponderea minimă:

5 x 2 = 10 m²

Margini de câmp, petice sau zone-tampon pentru parcele (per 1 m)

Margini de câmp, petice sau zone-tampon pentru parcele agricole, cu lăţime minimă de 1 m. Suprafaţa inclusă în ponderea minimă se calculează până la o lăţime maximă de 20 m.

Factor de conversie: 6

Factor de ponderare: 1,5

Suprafaţa inclusă în ponderea minimă:

6 x 1,5 = 9 m²

Garduri vii individuale şi grupuri de rânduri de arbori

- Garduri vii individuale, inclusiv fâşii împădurite şi arbori în aliniament (per 1 m)

Garduri vii individuale, şiruri de arbori/arbuşti şi arbori în aliniament din diferite specii, incluse în calcularea ponderii minime până la o lăţime maximă de 30 m

Factor de conversie: 5

Factor de ponderare: 2

Suprafaţa inclusă în ponderea minimă:

5 x 2 = 10 m²

- Grupuri de rânduri de arbori, inclusiv pâlcuri arbustive, arbori în grup şi tufe sau pietre (per 1 m²)

Grupuri de rânduri de arbori, pâlcuri arbustive, arbori în grup şi tufe sau pietre, eligibile pentru calcularea ponderii minime până la o suprafaţă maximă de 0,9 ha

Factor de conversie:

Nu se aplică.

Factor de ponderare: 1,5

Suprafaţa inclusă în ponderea minimă: 1,5 m²

- Arbori izolaţi (per arbore)

Arbori crescuţi izolaţi - plante lemnoase pe terenul agricol provenite din flora spontană sau plantate de către om (specii forestiere sau ornamentale) de mărimi şi forme diferite, cu trunchi înalt şi puternic, lemnos şi cu mai multe ramuri cu frunze care formează o coroană

Factor de conversie: 20

Factor de ponderare: 1,5

Suprafaţa inclusă în ponderea minimă: 20 x 1,5 = 30 m²

Terenuri lăsate pârloagă (per 1 m²)

Teren arabil necultivat pe durata unui an (an de cultură), întreţinut în bune condiţii agricole şi de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreţinere. Perioada în care terenul este lăsat pârloagă este de minimum 6 luni într-un an de cultură şi acoperă lunile martie-august, dar nu mai mult de 4 ani pe acelaşi amplasament.

Nu se utilizează factor de conversie sau de ponderare.

Suprafaţa de teren lăsat pârloagă, determinată în urma controlului, este eligibilă integral pentru calcularea ponderii minime.

Iazuri mici (per 1 m²)

Acumulări permanente naturale de apă stătătoare, cu suprafaţa de minimum 0,01 ha, exclusiv rezervoarele din beton sau din plastic, pentru care suprafaţa eligibilă pentru ponderea minimă se calculează până la o dimensiune maximă de 0,3 ha

Factor de conversie:

Nu se aplică.

Factor de ponderare: 1,5

Suprafaţa inclusă în ponderea minimă: 1,5 m²

Zone umede mici (per 1 m²)

Întinderi de bălţi, mlaştini, turbării, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, de mică dimensiune, unde apa este stătătoare sau curgătoare, cu suprafaţa de minimum 0,1 ha, pentru care suprafaţa eligibilă pentru ponderea minimă se calculează până la o dimensiune maximă de 1,0 ha

Factor de conversie:

Nu se aplică.

Factor de ponderare: 1,5

Suprafaţa inclusă în ponderea minimă: 1,5 m²

Terase (per 1 m)

Amenajări de îmbunătăţiri funciare/construcţii destinate prevenirii şi combaterii eroziunii solului, executate de-a lungul curbelor de nivel, pe terenuri arabile în pantă, cu o înălţime minimă de 1 m şi o lăţime minimă de 3 m

Factor de conversie: 2

Factor de ponderare: 1

Suprafaţa inclusă în ponderea minimă: 2 x 1 = 2 m²

Sunt exceptate de la obligaţia privind procentul minim din suprafaţa arabilă dedicată zonelor sau elementelor neproductive (cerinţa GAEC 8.1) exploataţiile agricole care îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:

a) peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte plante furajere erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;

b) peste 75% din suprafaţa agricolă eligibilă este pajişte permanentă, este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte plante furajere erbacee sau pentru cultivarea unor culturi aflate sub apă fie pentru o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;

c) exploataţiile au o suprafaţă de teren arabil de până la 10 hectare.

În aplicarea cerinţei privind procentul minim din terenul arabil alocat zonelor sau elementelor neproductive, sintagmele «culturi secundare» şi «teren lăsat pârloagă» au semnificaţia prevăzută la GAEC 7.

Culturi fixatoare de azot: mazăre (Pisum sativum), fasole (Phaseolus vulgaris), soia (Glycine max), linte (Lens culinans), lupin (Lupinus perennis), năut (Cicer arietinum), bob (Vicia faba), fasoliţă (Vigna unguiculata spp.), trifoi (Trifolium spp.), lucernă (Medicago sativa), sparcetă (Onobrychis viciifolia) şi alte culturi fixatoare de azot.

Plante invazive pe terenul agricol - plante cu capacitate mare de extindere, având efect dăunător asupra culturilor agricole, precum:

- specii de plante invazive străine de interes ale Uniunii Europene, existente în România, precum: Asclepias syriaca «lapte roşu», Elodea nuttallii «usturoi nuttall», Heracleum mantegazzianum «uriaş», Heracleum sosnowskyi «mucog», Impatiens glandulifera «balsam himalayan», Myriophillum aquaticum «clei papagal»;

- specii de plante invazive dăunătoare covorului ierbos pe pajiştile permanente (prag maxim admis 20% din vegetaţie/biomasă), precum: Alnus glutinosa (arin negru) puieţi, Amorpha fruticosa (salcâm pitic), Asperula cynanchica (buruiana epilepsiei), Betula pendula (mesteacăn) puieţi, Botriochloa ischaemum (bărboasă), Calamagrostis epigeios (trestioară) etc.;

- specii de plante invazive pe terenurile arabile şi pajiştile din regiunile de câmpie şi dealuri joase, precum: cuscuta (Cuscuta campestris), costrei (Sorghum halepense), cornuţi (Xanthium strumarium), ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), lupoaia (Orobanche spp), zârna (Solanum nigrum).

Plante toxice/otrăvitoare, cum ar fi: Ambrosia artemisiifolia (ambrozie), Aconitum tauricum (omag), Adonis vernalis (ruşcuţă), Caltha laeta (calcea calului), Conium maculatum (cucută), Chelidonium majus (rostopască), Equisetum palustre (coada calului), Euphorbia cyparissias (laptele câinelui), Galegaofficinalis (ciumărea), Gratiola officinalis (vaninariţa) etc. Fermierii au obligaţia identificării şi combaterii plantelor invazive şi a plantelor toxice/otrăvitoare existente pe terenul agricol pe care îl administrează.

Referinţe: Ghidul fermierului privind condiţionalitatea (versiunea în vigoare), sursa: https://apia.org.ro/materiale-de-informare/

Tăierea gardurilor vii şi a arborilor înseamnă orice tip de tăiere sau intervenţie asupra gardurilor vii şi a arborilor care ar duce la deteriorarea sau distrugerea locurilor de reproducere şi creştere a păsărilor sălbatice, precum şi la perturbarea intenţionată a acestora.

Perioada de reproducere şi creştere a păsărilor sălbatice - perioada în care o specie de păsări depune ouă, le cloceşte şi îşi creşte puii până când aceştia sunt capabili să zboare.

Fără a aduce atingere restricţiilor din planurile de management şi regulamentele ariilor naturale protejate, perioada de reproducere şi creştere pentru speciile de păsări este 15 martie-31 august, atât în perimetrul ariilor naturale protejate (SCI, SPA), cât şi în afara acestora.

Derogare: pentru anul de cerere 2024, la standardul GAEC 8, prima cerinţă «Procentajul minim din suprafaţa agricolă dedicat zonelor sau elementelor neproductive la nivel de fermă: cel puţin 4% din terenul arabil la nivel de fermă alocat zonelor şi elementelor neproductive, inclusiv terenurilor lăsate pârloagă, sau cel puţin 7% din terenul arabil la nivel de fermă destinat zonelor şi elementelor neproductive, inclusiv terenurilor lăsate pârloagă, culturilor secundare şi/sau culturilor fixatoare de azot, cultivate fără utilizarea de produse de protecţie a plantelor, din care 3% reprezintă zone şi elemente neproductive, inclusiv terenuri lăsate pârloagă», se aplică derogarea prevăzută la art. 1 alin. (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/587 al Comisiei din 12 februarie 2024 de stabilire a unei derogări de la Regulamentul (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte aplicarea standardului privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor (standardul GAEC) 8, datele de eligibilitate a cheltuielilor pentru contribuţia din FEGA şi normele privind modificările planurilor strategice PAC pentru modificările anumitor ecoscheme pentru anul de cerere 2024, în ceea ce priveşte asigurarea procentajului minim din suprafaţa agricolă dedicat zonelor sau elementelor neproductive la nivel de fermă.

Astfel, prin aplicarea derogării în anul de cerere 2024, fermierii şi alţi beneficiari care fac obiectul acestui standard pot îndeplini prima cerinţă a standardului prin alocarea unei ponderi minime de cel puţin 4% din terenul arabil la nivel de fermă: (i) zonelor şi elementelor neproductive, inclusiv terenurilor lăsate în pârloagă şi/sau (ii) culturilor fixatoare de azot şi/sau (iii) culturilor secundare. Culturile fixatoare de azot şi culturile secundare se cultivă fără utilizarea produselor de protecţie a plantelor. Pentru culturile secundare se utilizează factorul de ponderare 1.

(Conform Notificării nr. 140.906/19.02.2024, transmisă Comisiei prin intermediul formularului ISAMM 883)

Respectarea cerinţelor GAEC 8 se verifică astfel: cerinţele 1.a) şi 1.b) se verifică la nivel de exploataţie agricolă; cerinţele 2, 3 şi 4 se verifică la nivel de parcelă agricolă.

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Violeta Muşat,

secretar de stat

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Mircea Fechet

p. Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,

Ioan Oleleu