„Ignorantia juris non excusat”este o maximă juridică latină care înseamnă  „ignoranța legii nu scuză”. Stabilind principiul că o persoană nu poate fi scutită de răspunderea legală pentru încălcarea unei legi, argumentând că nu a știut că legea există. Acest principiu fundamental presupune că toți cetățenii sunt datori să cunoască legile țării, fiind considerat esențial pentru funcționarea justiției. 

În luna octombrie a anului trecut ( …deja), a avut loc la Cluj, Congresul CMVRO la care au participat reprezentanții aleși ai profesiei și unde pe lângă alegerea președintelui și a structurilor de conducere ale CMVRO au fost aduse și modificări legislative legate în primul rând de ROF ( Regulamentul de Organizare și Funcționare al Colegiului)!

Ca de obicei, cele mai multe lucruri au o importanță și o influență majoră asupra profesiei dar, tot ca de obicei, sunt puțini cei care reusesc să „citească printre rânduri“ imaginea de ansamblu și mai ales „directia” în care se merge. De aceea, cred că dincolo de îndemnul primit de ani de zile incoace de „a merge și a citi” reglementările ( sic!) este binevenită și o analiză ( desigur atât cât poate permite un articol destul de scurt, care se vrea totuși a fi citit și înțeles.. nb!)

Și voi începe cumva anapoda, (ca de obicei vor spune prietenii), cu ceea ce până la urmă poate constitui concluzia.

Dacă ești membru CMVRO astăzi, trebuie să știi un lucru simplu: influența nu mai vine din funcție sau vechime.

Influența vine din:

• participare constantă
• statut administrativ corect
• implicare în structuri și proceduri

În lipsa acestora, deciziile se vor lua oricum.

Doar că fără tine. 

Dar… până la concluzii, hai să vedem 

„Ce s-a schimbat in Regulamentul CMVRo și de ce te afectează direct”

Minim Ghid explicativ pentru membri + minima analiză instituțională

1. De la reguli „flexibile” la reguli care produc efecte

În ultimele două decenii, Regulamentul de organizare și funcționare al CMVRO a trecut de la un text preponderent declarativ, cu multe zone interpretabile, la un instrument normativ mult mai precis, cu efecte administrative și juridice directe. Pentru membrul obișnuit, asta înseamnă un lucru simplu: mai puține situații „depinde”, mai multe situații „așa se aplică”. Această schimbare nu este nici bună, nici rea în sine. Desigur, depinde de unde este privită. Simplificând, este o mutare de la „cultură informală” la „cultură procedurală”.

2. Dreptul de vot și eligibilitatea nu mai sunt simbolice/prevăzute de altfel  in legea 160 

Una dintre cele mai importante schimbări pentru viața de zi cu zi a filialelor este legarea clară a:

•  dreptului de vot
• dreptului de a candida

de statutul administrativ real al membrului (cotizație la zi, statut activ).

Ce înseamnă asta pentru tine:

• dacă nu ești la zi administrativ, nu decizi
• dacă nu contribui, nu influențezi
• dacă nu participi, alții vor decide în locul tău

Este o schimbare de la „toți suntem membri” la „membrii activi decid”.

3. Adunările generale nu mai pot fi blocate intenționat

În trecut, lipsa de cvorum era o armă politică.

Astăzi, mecanismele de reconvocare permit funcționarea instituțională chiar și cu prezență redusă. Mesajul implicit este foarte clar:

• nu participi = accepți decizia celor care participă

Pentru membri, asta înseamnă:

• responsabilitate mai mare
• dar și pierderea protecției pasivității

4. Suspendarea nu mai este stigmat, ci situație administrativă

O schimbare importantă de mentalitate apare în zona suspendărilor:

• concedii
• șomaj
• muncă în străinătate

Acestea sunt tratate ca situații administrative normale, nu ca abateri.

Pentru membru, asta aduce claritate și predictibilitate, dar și o delimitare mai strictă între:

• drepturi
• obligații
• statut temporar

Haideți să facem și o MINIMA ANALIZĂ INSTITUȚIONALĂ, pe cel puțin câteva aspecte observate ca devenind mai pregnante în ultimii ani și mai ales la acest ultim Congres, aspecte pe care le consider însă foarte importante:

• Cum pot fi influențate deciziile la nivel de filială
• De ce scade rolul președintelui de filială
• Ce înseamnă numirile în Biroul Executiv Național

1. Cum poate fi influențată activitatea și decizia la nivel de filială

1.1. Filiala: autonomie administrativă, subordonare decizională

Deși filialele au personalitate juridică și gestiune proprie, regulamentele succesive au întărit clar subordonarea ierarhică față de structura națională.

Asta înseamnă, în practică:

• deciziile strategice NU se nasc la nivel de filială
• filiala aplică, adaptează procedural, dar nu definește direcția

Influența la nivel de filială nu se mai exercită prin discurs sau autoritate personală, ci prin:

• controlul procedurilor
• calendar
• validarea administrativă a deciziilor

1.2. Adunarea generală: cine vine decide

Influența reală nu mai aparține „majorității teoretice”, ci minoritarului activ.

Un grup mic, dar:

• organizat
• la zi cu cotizația( platita de exemplu in ultimul moment, de o entitate direct interesata sau de un membru care doreste accederea la functii nb!)
• prezent constant
• poate decide:
• conducerea
• bugetul
• direcția filialei

În lipsa participării largi, legitimitatea este procedurală, nu reprezentativă.

2. Scăderea rolului și importanței președintelui de filială

2.1. De la lider informal la manager procedural

În vechiul model, președintele de filială era:

• figură centrală
• vector de autoritate
• negociator informal

În modelul actual, președintele devine:

• executant procedural
• interfață administrativă
• coordonator al aplicării deciziilor

Puterea sa personală scade, chiar dacă funcția rămâne vizibilă.

2.2. Decizia se mută din persoană în mecanism

Astăzi:

• nu președintele decide singur
• nu carisma sau vechimea contează decisiv
• ci controlul procedurii, al calendarului și al validării

Președintele care nu controlează:

• agenda
• comisiile
• fluxul administrativ

devine rapid „președinte decorativ”. 

3. Numirea președinților de comisii naționale ca membrii ai Biroului Executiv Național ( organismul cel mai important în realitate…!), 

mutarea reală de putere.

3.1. Comisiile nu mai sunt tehnice, sunt politice

Comisii precum:

• liberă practică
• legislativă
• disciplină

nu mai sunt simple structuri consultative.

Ele:

• fundamentează propuneri
• stabilesc interpretări
• influențează relația cu autoritățile externe

Notă: Cine controlează comisiile, controlează agenda profesională!

3.2. Numirea de către președintele CMVRO: efecte reale

Faptul că președinții de comisii sunt numiți la nivel central produce câteva efecte clare:

1. Verticalizarea puterii

Influența se mută de jos în sus, nu invers.

2. Reducerea influenței filialelor

Filialele nu mai „trimit” lideri de comisii, ci primesc decizii.

3. Coerență, dar și conformism

Sistemul devine mai coerent, dar mai puțin pluralist.

4. Slăbirea reprezentativității teritoriale

Vocea regională este filtrată prin structura centrală.

4. Ce rezultă din toate aceste modificări?

În ansamblu, evoluția ROF arată o mutare clară:

• de la reprezentare largă
• la guvernanță centralizată
• de la lideri locali puternici
• la mecanisme procedurale controlate central

Este un model mai stabil, mai predictibil, dar:

• mai puțin participativ
• mai dependent de deciziile unui nucleu restrâns

Unde cred eu că apar riscurile reale?

1. Slăbirea reprezentativității teritoriale

Centralizarea reduce inevitabil influența reală a filialelor.

Problema nu este administrativă, ci democratică:

• specificul local se pierde
• problemele regionale devin „note de subsol”
• deciziile sunt luate de oameni mai puțin conectați la realitatea din teritoriu

Filialele riscă să devină structuri de aplicare, nu de inițiativă.

2. Concentrarea puterii într-un nucleu restrâns

Când:

• președintele CMVRO numește conducerea comisiilor
• comisiile fundamentează deciziile
• Biroul Executiv Național validează direcția

!!! puterea reală se concentrează într-un cerc mic.

Riscul nu este neapărat abuzul, ci:

• conformismul
• lipsa de contradicție
• dispariția dezbaterii reale

Un sistem foarte coerent poate deveni, paradoxal, foarte fragil!

3. Decorativizarea funcțiilor locale

Președintele de filială:

• rămâne vizibil
• rămâne responsabil
• dar își pierde capacitatea reală de influență strategică

Aceasta produce:

• demotivare
• funcții formale fără putere
• scăderea calității liderilor locali care mai acceptă aceste roluri

În timp, asta slăbește structura de jos în sus.

4. Ruptura dintre membri și decizie

Centralizarea accentuată poate crea un sentiment periculos:

„Deciziile se iau oricum, sus, indiferent de ce facem jos.”

Consecințe:

• participare scăzută
• apatie
• retragere civică profesională

Iar lipsa participării este apoi folosită ca argument pentru și mai multă centralizare.

Un cerc vicios!

Aș vrea să fiu clar înțeles, „Centralizarea” nu este în sine problema. Dezechilibrul este problema! 

Centralizarea nu este greșită în sine.

Este chiar necesară într-o profesie națională.

Problema apare atunci când:

• nu există contrabalansare reală
• comisiile nu sunt permeabile la teritoriu
• filialele nu mai pot genera inițiativă

Un sistem sănătos are:

• centru puternic
• periferie activă
• canale reale de feedback

Când unul dintre aceste elemente lipsește, sistemul se rigidizează.

Concluzie ( cât se poate de obiectivă, chiar dacă este una apărută ca urmare a unei analize personale) pentru membri (dar esențială): 

Dacă ești membru CMVRO astăzi, trebuie să știi un lucru simplu:

Influența nu mai vine din funcție sau vechime.

Influența vine din:

• participare constantă
•  statut administrativ corect
• implicare în structuri ( asa cum spuneam, posibila prin ceea ce poate fi numit “minoritarului activ”- Un grup mic, dar organizat
• la zi cu cotizația (plătită, de exemplu, în ultimul moment, de o entitate direct interesată sau de un membru care dorește accederea la funcții!)
• prezent constant

și care poate decide: conducerea, bugetul, direcția filialei.

În lipsa participării largi, legitimitatea este procedurală, nu reprezentativă, deciziile se vor lua oricum.

Doar că fără tine, medic veterinar, membru al Colegiului Medicilor Veterinari din România!

Dr. Cristi MĂTURĂ

Ex-președinte filiala CMV București