Albinele stresate pot experimenta emoții asemănătoare celor umane

Cercetătorii de la Universitatea Newcastle au descoperit că albinele, atunci când sunt stresate, reacționează similar oamenilor, manifestând o „părtinire pesimistă” în luarea deciziilor. Albinele agitate interpretează mai puțin probabil semnalele ambigue ca indicii de recompensă înaltă și preferă locațiile cu recompense mai mici, asemenea unei persoane care privește paharul „pe jumătate gol”. Acest comportament sugerează că stresul le influențează cogniția și deciziile, cu implicații importante pentru înțelegerea polenizării și conservării mediului în care trăiesc aceste insecte esențiale. Rezultatele studiului arată că albinele își reduc așteptările privind recompensele atunci când devin agitate sau stresate, ceea ce, spun oamenii de știință, ar putea influența modul lor de polenizare.

Emoțiile sunt stări complexe și, la oameni, implică o înțelegere subiectivă a ceea ce simți. Nu vom ști niciodată dacă albinele simt ceva similar, totuși, ceea ce spune acest studiu este că albinele reacționează asemănător atunci când sunt stresate și iau decizii pesimiste. Cea mai bună explicație pentru comportamentul lor este că se așteaptă ca recompensele mari să fie mai puțin probabile și prezintă trăsături similare cu cele ale oamenilor pesimiști.

În cadrul studiului, publicat în revista Proceedings of the Royal Society B, albinele au fost puse să facă o alegere, ca parte a unui nou test de părtinire a judecății. Albinele au fost antrenate să asocieze recompense de nivel înalt și de nivel scăzut, în două camere de recompense distincte, fiecare marcată de o culoare specifică. Una dintre culori era asociată cu o locație de recompensă dulce, iar cealaltă, cu o recompensă mult mai scăzută. Albinele au învățat diferența și au vizitat locația favorabilă atunci când le erau prezentate ambele culori.

După ce au învățat aceste asocieri, două grupuri de albine au fost supuse unui atac simulat al unui prădător — au fost zgâlțâite și prinse de un braț robotic echipat cu un burete — în timp ce un al treilea grup a fost lăsat neatins, fără a experimenta stres suplimentar. Când le-au fost prezentate culori ambigue, situate undeva între cele două culori cunoscute, albinele din cele două grupuri care au trecut prin atacuri și se aflau sub stres au fost mai puțin predispuse să interpreteze culorile ambigue ca indicii ale unor recompense de nivel înalt. În consecință, acestea au vizitat locațiile de recompense mai scăzute mai frecvent decât albinele din grupul de control.

Cercetarea sugerează că, asemenea altor animale, inclusiv oamenilor, albinele pot experimenta stări asemănătoare emoțiilor atunci când sunt stresate, demonstrat printr-o orientare clară spre pesimism. În fața ambiguității, albinele stresate, la fel ca cineva care vede paharul „pe jumătate gol”, sunt mai predispuse să aștepte rezultate negative. Pe lângă faptul că sugerează că stări similare emoțiilor ar putea fi conservate evolutiv, studiul deschide noi perspective pentru a înțelege cum afectează stresul cogniția și comportamentul insectelor, ceea ce ar putea oferi perspective asupra reacțiilor lor la provocările de mediu și informații utile pentru eforturile de conservare.

Studiul a subliniat necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege pe deplin implicațiile pentru polenizarea florilor și a plantelor. Este important să se înțeleagă dacă judecățile pesimiste luate de albine ar putea fi adaptive, potențial pentru a evita medii periculoase sau imprevizibile. Cercetările viitoare ar trebui să acorde prioritate înțelegerii modului în care stările asemănătoare emoțiilor la albine sunt generate și menținute. Cu o înțelegere mai profundă a acestor mecanisme și a originii lor, cercetătorii vor putea determina dacă există o ascendență comună și stări similare la alte vertebrate sau dacă acestea sunt distincte și rezultatul unei evoluții convergente.