Vineri, Februarie 06, 2026

logo veterinarul 2024

  • :

    ⏱️ Durata estimată a lecturii: ~3 min

O echipă de cercetători de la Universitatea Metropolitană Osaka a realizat un pas important în studiul celulelor stem la câini, dezvoltând un sistem de cultivare care nu mai folosește materiale de origine umană sau de șoareci. Descoperirea ar putea avea implicații pentru cercetarea bolilor canine și, pe termen lung, pentru medicina regenerativă.

Celulele stem pluripotente induse (iPS) la câini au capacitatea de a se transforma în orice tip de celulă din organism. Din acest motiv, ele sunt folosite pentru a studia diverse boli la câini, unele dintre acestea fiind similare cu cele întâlnite la oameni. Pentru a putea fi cultivate în laborator, aceste celule au nevoie de un suport special, numit substrat de cultură, care funcționează ca o schelă pe care celulele se fixează și se dezvoltă. Fără acest suport, celulele nu supraviețuiesc sau nu se pot diferenția.

Urmărește cele mai noi informații pe canalul nostru de Telegram!
Accesează canalul

În prezent, pentru cultivarea celulelor iPS canine sunt utilizate în principal proteine obținute din surse umane. Aceste materiale sunt percepute ca străine de celulele de câine, ceea ce poate duce la reacții de respingere și face dificilă utilizarea lor în aplicații clinice.

Pentru a depăși această problemă, echipa condusă de studentul doctorand Kohei Shishida și de profesorul Shingo Hatoya a modificat genetic bacteria Escherichia coli, introducând gene canine care determină producerea vitronectinei (VTN), o proteină specifică câinilor. Bacteriile au fost folosite ca „fabrici” biologice pentru a produce cantități suficiente de VTN, care a fost apoi utilizată ca suport pentru cultivarea celulelor iPS canine.

Cercetătorii au constatat că vitronectina de origine canină susține creșterea celulelor stem la fel de eficient ca vitronectina de origine umană. În plus, celulele și-au păstrat capacitatea completă de diferențiere, la fel ca în mediile de cultură standard.

Kohei Shishida a explicat că acest rezultat deschide calea către cultivarea stabilă a celulelor iPS canine fără utilizarea componentelor umane, reducând riscurile asociate utilizării materialelor provenite de la alte specii.

Pentru a evalua potențialul de utilizare clinică, echipa a testat și o variantă modificată a proteinei, numită VTN-N, obținută prin eliminarea unei părți din regiunea inițială a proteinei. Scopul a fost de a verifica dacă o structură mai simplă rămâne eficientă. Rezultatele au arătat că VTN-N funcționează comparabil cu vitronectina de origine umană, chiar și cu această structură redusă, ceea ce ar putea facilita optimizarea procesului de producție în viitor.

Profesorul Shingo Hatoya a declarat că această cercetare aduce mai aproape posibilitatea aplicării medicinei regenerative pentru boli dificil de tratat la câini, precum afecțiunile cardiace, neurologice sau ale sângelui. El a subliniat că vitronectina de origine canină poate fi produsă stabil și la costuri reduse cu ajutorul bacteriilor E. coli, ceea ce o face utilă atât pentru cercetare, cât și pentru posibile aplicații clinice.

Studiul a fost publicat în revista științifică Regenerative Therapy.

Sursa: eurekalert.org

De 16 ani, Veterinarul.ro prezintă faptele și dezbaterile din profesie, cu scopul de a informa și sprijini comunitatea veterinară. Publicăm articole care reflectă atât perspectivele medicilor, cât și impactul asupra societății. Mulțumim pentru contribuția și implicarea adusă, editorilor și abonaților medici veterinari români, fără de care nu am fi putut exista. Le datorăm recunoștința noastră pentru perseverența de a rămâne fideli principiului care ne ghidează din prima zi: Veterinarul.ro există pentru și împreună cu comunitatea veterinară din România.

Înscrierile pentru a doua ediție 2026 a Clubului de Carte Veterinarul sunt deschise! Hai să discutăm despre Ministerul Bunului Simț, de Martin Lindstrom și alătură-te comunității noastre de lectură.
Completează formularul

Urmărește-ne pe rețelele sociale:

ARTICOLE CU ACELAȘI SUBIECT:

Depistarea cancerului prin miros: câinii antrenați pot detecta hemangiosarcomul după miros

Depistarea cancerului prin miros: câinii antrenați pot detecta hemangiosarcomul după miros

Cynthia M. Otto și Clara Wilson, cercetătoare la Școala de Medicină Veterinară din cadrul University...

Burgas găzduiește în mai 2026 cea de-a opta ediție a Congresului de Dermatologie Veterinară

Burgas găzduiește în mai 2026 cea de-a opta ediție a Congresului de Dermatologie Veterinară

Cel de-al 8-lea Congres Național de Dermatologie Veterinară organizat de Asociația Bulgară de Dermat...

Testarea la domiciliu ar putea fi o opțiune pentru diagnosticul sindromului Cushing la câini, sugerează un nou studiu

Testarea la domiciliu ar putea fi o opțiune pentru diagnosticul sindromului Cushing la câini, sugerează un nou studiu

Diagnosticarea sindromului Cushing la câini este o provocare bine cunoscută în practica veterinară. ...

Un nou promedicament pe bază de niclosamidă arată rezultate promițătoare în osteosarcomul canin

Un nou promedicament pe bază de niclosamidă arată rezultate promițătoare în osteosarcomul canin

Un studiu de fezabilitate recent, publicat în American Journal of Veterinary Research, indică rezult...

Noutăți Articole Specializate Business


Your message here