Cercetători de la Texas A&M College of Veterinary Medicine and Biomedical Sciences studiază impactul dietei și al programului de hrănire asupra infecțiilor cu Salmonella la vite. Un studiu recent, publicat în The FASEB Journal, a arătat că dietele cu un conținut ridicat de amidon pot reduce prezența bacteriei, în special în ganglionii limfatici – organe care se pot regăsi în grăsimea folosită pentru a echilibra proporția carne–grăsime în produsele de tip carne tocată.

Salmonella este una dintre principalele cauze ale îmbolnăvirilor transmise prin alimente în Statele Unite, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, și se poate răspândi la oameni dintr-o varietate de alimente, inclusiv carne de vită. Înțelegerea modului în care vitele se infectează cu Salmonella este importantă pentru reducerea acestui risc.

„Ganglionii limfatici pot fi prezenți în resturile de grăsime folosite pentru ajustarea raportului carne–grăsime din carnea tocată”, a spus Yesica Botero, doctorandă în anul patru. Ea a explicat că Salmonella se poate ascunde în acești ganglioni, unde curățarea de suprafață sau alte tratamente nu ajung, ceea ce înseamnă că bacteria poate rămâne prezentă în produsul final.

Vitele din fermele de îngrășare sunt hrănite, de obicei, cu o dietă bogată în cereale, menită să asigure creștere rapidă și eficientă în greutate. Rezultatele studiului sugerează că nivelul ridicat de amidon poate juca un rol în reducerea prevalenței Salmonella, oferind crescătorilor o posibilă metodă de control al răspândirii bacteriei.

Proiectul Texas A&M a fost realizat pe vite pe care Dr. Kendall Samuelson, de la West Texas A&M University, le analiza într-un alt studiu privind legătura dintre dieta bogată în amidon, programul de hrănire și formarea abceselor hepatice. „Ne-am propus să înțelegem factorii care contribuie la prezența și distribuția Salmonella în fermele de îngrășare”, a spus Dr. Gizem Levent, profesor asistent la Texas A&M.

Botero și Levent au colectat, timp de peste șapte luni, probe de fecale, piele, ganglioni limfatici și sol din adăposturile vitelor. Ei au observat că, deși diferențele dintre hrănirea la ore fixe și cea neregulată erau mici, nivelul de amidon din dietă a avut un efect vizibil. „Am constatat o reducere a Salmonella, mai ales în ganglionii limfatici, atunci când vitele au fost hrănite cu o dietă bogată în amidon”, a spus Botero. Ea a explicat că acest tip de dietă duce, de obicei, la un pH mai scăzut în rumen, ceea ce ar putea reduce prezența bacteriei în tractul digestiv și, ulterior, în ganglionii limfatici.

Botero a adăugat că rezultatele studiului condus de Samuelson sugerează și o posibilă legătură între dietele bogate în amidon și o incidență mai mare a abceselor hepatice. Ea a menționat că viitoarele cercetări vor testa concentrații diferite de amidon pentru a găsi un nivel care să reducă Salmonella fără a afecta sănătatea vitelor.

Pe lângă acest obiectiv, Levent și Botero intenționează să analizeze mai detaliat tipurile genetice (serotipurile) de Salmonella din probe. „Vrem să facem un studiu de urmărire cu o analiză mai aprofundată a dinamicii populației de Salmonella”, a spus Botero. Aceasta a precizat că, prin studierea profilului genetic, se pot identifica reacțiile bacteriilor la antibiotice și eventualele gene care le ajută să supraviețuiască sau să se răspândească.

Potrivit lui Levent, până acum, probele nu au indicat o prezență ridicată de Salmonella sau de serotipuri rezistente la antibiotice. „Populația generală de Salmonella găsită nu era rezistentă la antibiotice importante pentru sănătatea publică, ceea ce este o veste bună”, a spus Levent. Ea a adăugat că monitorizarea va continua pentru a înțelege mai bine ce factori duc la apariția unor populații rezistente în mediu.

Sursa: phys.org