Bolile septelurilor de animale precum Bluetongue pot avea consecinte devastatoare in ceea ce priveste economia si sanatatea, dar originile lor pot fi dificil de stabilit. Noi cercetari arata ca reaparitia recenta a Bluetongue in Franta ar putea fi cauzata de activitatea umana, bazandu-ne pe make-up-ul genetic neobisnuit al virusului. 

Un nou studiu publicat in jurnalul open acces PLOS Biology in urma cu doua saptamani arata ca recenta reaparitie a virusului Bluetongue in Franta ar putea fi cauzata de activitatile umane. 

Virusul Bluetongue, un patogen care afecteaza oile si bovinele a provocat daune de miliarde de euro industriei agricole europene in ultimele doua decenii. In noul studiu, condus de cercetatori de la Universitatea din Glasgow (Marea Britanie), cu un consortiu colaboratori europeni, autorii au comparat genomurile virusului inainte si dupa ce a reaparut in Franta in 2015. Bluetongue a ajuns prima oara in Franta din surse necunoscute. Acesta a fost controlat prin vaccinarea in masa pana in 2010 si nu a mai fost raportat nici un caz pana cand a reaparut in 2015. 

Analizele efectuate de autori asupra genomului au relevat ca, atat in cazul focarelor din 2006 cat si in 2015, Bluetongue a acumulat mutatii noi intr-o maniera preconizata pentru un virus cu evolutie rapida. Cu toate acestea, in perioada dintre cele doua focare, cercetatorii au remarcat o curioasa lipsa de mutatii, care indica faptul ca virusul probabil nu a circulat in aceasta perioada. Similitudinea genetica dintre virusii initiali si cei reemergenti sugereaza ca focarul din 2015 a fost cauzat de materiale infectioase care au aparut cumva din primul focar. 

Persistenta virusului pe parcursul mai multor ani, in absenta modificarilor genetice, ar deranja intelegerea noastra despre biologia virusului. Un scenariu mai plauzibil, sustin autorii, este ca virusul a reaparut dupa ce a fost pastrat in probe congelate. Si din moment ce inseminarea artificiala si transferul de embrioni sunt utilizate pe scara larga in industria animalelor, spun acestia, acest mecanism de transmitere ar trebui evaluat prin lucrari viitoare. 

Prof. Massimo Palmarini, unul dintre autorii studiului, a declarat:

„Pentru a supravietui, a fi transmis si a gasi noi gazde, virusii trebuie sa se reproduca. Noile mutatii sunt o consecinta inevitabila, astfel incat virusii nu pot ramane „inghetati in timp”. Desi inca mai avem multe de invatat despre biologia virusului, cea mai plauzibila explicatie pentru descoperirile noastre este ca expunerea la materialul infectios, pastrat din focarul anterior, a provocat cea mai recenta aparitie a acestui virus in Europa”. 

Journal Reference:

1. David J. Pascall, Kyriaki Nomikou, Emmanuel Bréard, Stephan Zientara, Ana da Silva Filipe, Bernd Hoffmann, Maude Jacquot, Joshua B. Singer, Kris De Clercq, Anette Bøtner, Corinne Sailleau, Cyril Viarouge, Carrie Batten, Giantonella Puggioni, Ciriaco Ligios, Giovanni Savini, Piet A. van Rijn, Peter P. C. Mertens, Roman Biek, Massimo Palmarini. “Frozen evolution” of an RNA virus suggests accidental release as a potential cause of arbovirus re-emergence. PLOS Biology, 2020; 18 (4): e3000673 DOI: 10.1371/journal.pbio.3000673