Un nou raport de caz, realizat de echipa de medicină internă de la Lumbry Park Veterinary Specialists, în colaborare cu Universitatea din Edinburgh, explorează opțiuni inovatoare de tratament pentru câinii infectați cu Mycobacterium avium.

Infecțiile cu Mycobacterium avium sunt rare la câini în Regatul Unit, deși sunt ceva mai frecvente la pisici. La nivel mondial, au fost documentate doar 49 de cazuri de infecție cu această bacterie. Totuși, numărul cazurilor diagnosticate la animalele de companie din Regatul Unit este în creștere.

Odată diagnosticată micobacterioza Mycobacterium avium (MAC), prognosticul este, de obicei, rezervat, deoarece majoritatea câinilor fie nu supraviețuiesc, fie sunt eutanasiați. Granuloamele micobacteriene sunt localizate frecvent în mai multe organe, inclusiv splina, ficatul, plămânii, măduva osoasă și ganglionii limfatici.

Decizia de a trata câinii cu infecție M. avium este una complexă, din cauza angajamentului terapeutic de lungă durată, a riscului de recidivă, a potențialului zoonotic (în special pentru proprietarii imunocompromiși) și a necesității unei gestionări responsabile a antimicrobienelor.

Un pas înainte în tratamentul infecției

Raportul de caz a urmărit evoluția pe termen lung a doi câini diagnosticați cu M. avium la Lumbry Park, analizând imagistica de diagnostic și răspunsul la tratament. De asemenea, acesta a comparat rezultatele inițiale cu cele ale recidivelor.

Constatările au arătat că terapia combinată cu mai multe antibiotice – inclusiv fluorochinolone, rifampicină, doxiciclină, claritromicină și etambutol – poate duce la remisie clinică. Totuși, recidivele au fost frecvente după întreruperea tratamentului, sugerând că eradicarea bacteriei este puțin probabilă. Cu toate acestea, recidivele au fost gestionabile prin reluarea terapiei antibiotice.

Raportul a evidențiat, de asemenea, că pacienții tratați pentru infecția cu M. avium pot avea o supraviețuire îndelungată. Cei doi câini analizați au rămas într-o stare clinică bună timp de patru ani de la diagnostic, fără semne de boală activă, dar cu necesitatea unui tratament continuu.

„Din câte știm, acesta este primul raport care documentează evoluția pe termen lung și monitorizarea imagistică la câini diagnosticați cu Mycobacterium avium și tratați cu terapie combinată multidrog. Cazurile publicate anterior au avut, în general, un prognostic nefavorabil, cu progresia bolii și eutanasiere, fără informații detaliate despre diagnostic și tratament pe termen lung”, a declarat Victoria Coates, medic rezident în medicină internă la Lumbry Park și coordonator al studiului.

Coates a adăugat că acest studiu marchează un progres semnificativ în tratamentul și gestionarea infecțiilor cu M. avium la câini, oferind o nouă speranță pacienților afectați de această boală gravă. Totuși, rămân provocări importante, precum necesitatea unei terapii antibiotice de lungă durată și riscul ridicat de recidivă, aspecte esențiale de luat în considerare în gestionarea fiecărui caz.

Studiul „The Long Term Follow Up Of Two Dogs Diagnosed With Mycobacterium Avium”, a fost publicat în Journal of Small Animal Practice al BSAVA. 

Sursa: veterinary-practice.com