Comisia Europeană a publicat două decizii de punere în aplicare privind noile focare de gripă aviară. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a publicat un raport privind riscurile unei pandemii de gripă aviară și măsurile posibile pentru atenuarea amenințării 

Comisia Europeană a publicat două decizii de punere în aplicare privind noi focare de gripă aviară. Regiunile afectate și zone de supraveghere sunt următoarele:

- în regiunile Haskovo și Pazardzhik (Bulgaria)

- în regiunile Voievodatului Polonia Mare și Voievodatului Varmia și Mazuria (Polonia)

- în regiunea Bratislava (Slovacia)

- în județul Botoșani (România)

- în municipalitatea Svedala (Suedia)

De asemenea, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a publicat un raport privind riscurile unei pandemii de gripă aviară și măsurile posibile pentru atenuarea amenințării.

Raportul afirmă că virusul continuă să se dezvolte la nivel global, în special prin transmiterea de la păsări la mamifere. Deși până în prezent niciun om nu a fost infectat de gripă aviară, evoluția sa și migrația păsărilor sălbatice ar putea cauza selectarea de noi tulpini purtătoare de mutații potențiale pentru adaptarea la mamifere. 

Apariția virusului capabil să infecteze oameni poate fi facilitată de diferiți factori:

• Caracteristicile intrinseci ale virusului care circulă în prezent;
• Riscul de reasortare: riscul unei noi pandemii persistă ca urmare a schimbării antigenice, adică reasortarea între virusurile de gripă sezonieră și virusurile de gripă aviară sau alte virusuri animale ale aceleiași specii;
• Mamiferele crescute în ferme, în special animalele pentru blană precum nurcile sau porcii, pot fi expuse sau pot reprezenta un vector pentru boală din motive intrinseci;
• Animalele domestice pot fi un vehicul de transmitere deoarece au acces la păsări moarte infectate, alte animale de companie, precum și pisici sălbatice și oameni;
• Anumite practici agricole, cum ar fi fermele cu un sistem de producție în aer liber și/sau securitate externă deficitară, ajută la răspândirea virusului;
• Mamiferele sălbatice (în special speciile sinantrope și periurbane) ar putea servi drept gazde intermediare facilitând evoluția virală;
• Factori climatici și de mediu: evenimente meteorologice, schimbări climatice și distrugerea habitatului pot afecta ecologia păsărilor sălbatice, demografia, biodiversitatea și migrația, aducând virusul în noi zone și/sau mai aproape de păsările de curte domestice sau mamifere.

Astfel, raportul sugerează câteva măsuri de atenuare și acțiuni pentru a reduce răspândirea la oameni, inclusiv:

• Îmbunătățirea supravegherii și partajării datelor despre gripa aviară;
• Implementarea monitorizării sănătății, testării rapide și carantinei pentru persoanele expuse bolii;
• Consolidarea capacităților și capabilităților laboratoarelor;
• Implementarea măsurilor de protecție personală;
• Creșterea conștientizării, comunicării și educației publice;
• Implementarea unor strategii suplimentare de control, cum ar fi vaccinarea, pentru a evita răspândirea;
• Măsuri de biosecuritate pentru producția agricolă și întregul lanț de producție;
• Dezvoltarea vaccinurilor pentru gripa sezonieră și gripa aviară;
• O mai bună gestionare a faunei sălbatice;
• Utilizarea antiviralelor.