La un an după ce o epidemie devastatoare de gripă aviară H5N1 a ucis peste 17.000 de elefanți de mare în Peninsula Valdés, Argentina, cercetătorii raportează că doar o treime din populația așteptată s-a întors. Un nou studiu publicat în Nature Communications oferă primele dovezi ale transmiterii virusului între mamifere marine, marcând un moment critic în înțelegerea evoluției și adaptabilității acestui virus, cu implicații profunde pentru conservarea speciilor și sănătatea publică.

„Este frumos să te plimbi acum pe plaje și să auzi din nou foci elefant ”, a declarat Marcela Uhart, director al Programului pentru America Latină din cadrul UC Davis Karen C. Drayer Wildlife Health Center din cadrul UC Davis School of Veterinary Medicine. „În același timp, ne plimbăm printre grămezi de carcase și oase și vedem foarte puține grupuri de elefanți marini, așa că este încă deranjant”.

Un studiu publicat în revista Nature Communications și condus în comun de UC Davis și Institutul Național de Tehnologie Agricolă (INTA) din Argentina furnizează dovezi ale transmiterii de la mamifer la mamifer în timpul epidemiei din 2023.

S-a observat că H5N1 s-a răspândit eficient printre mamiferele marine. Focarul înregistrat la elefanții de mare a reprezentat un pas semnificativ în răspândirea transnațională a virusului la aceste specii, afectând cinci țări din sudul Americii de Sud.

Studiul a mai relevat că, odată ce virusul a ajuns în America de Sud, a evoluat în clade distincte pentru păsări și mamifere marine, un fenomen fără precedent.

„Arătăm evoluția virusurilor H5N1 care aparțin genotipurilor B3.2 de-a lungul timpului, de la introducerea lor în America de Sud la sfârșitul anului 2022", a spus virologul Agustina Rimondi de la INTA, care colaborează și cu Institutul Robert Koch.

„Acest virus este capabil să se adapteze la specii de mamifere marine, așa cum putem observa din mutațiile care sunt constant prezente în virusurile care aparțin acestei clade. Foarte important, studiul nostru arată, de asemenea, că virusurile H5 ale mamiferelor marine pot reveni la păsări, subliniind necesitatea unei supravegheri sporite și a unei cooperări în cercetare în regiune."

Societatea pentru Conservarea Faunei Sălbatice din Argentina (WCS Argentina) a estimat populația focilor-elefant care se întorc, ca parte a unui proiect de monitorizare de lungă durată.

„Am fost total șocați de impactul dramatic al epidemiei de gripă aviară asupra acestei populații", a spus coautoarea Valeria Falabella, director al conservării costiere și marine la WCS Argentina. „Este probabil ca mai mult de jumătate din populația reproductivă să fi murit din cauza virusului. Va dura decenii până când numărul acestora va ajunge din nou la dimensiunea populației din 2022."

Falabella a menționat că epidemia a anulat decenii de eforturi de conservare pentru această specie, subliniind că majoritatea masculilor adulți, precum și multe dintre femelele cele mai experimentate și fertile, nu s-au întors.

Urmărirea și monitorizarea virusului în rândul focilor-elefant este un efort colaborativ. În timp ce WCS Argentina realizează recensământul, Uhart și colegii săi de la UC Davis documentează și prelevează probe de la fiecare animal care moare pentru semne de H5N1, iar Rimondi și colegii săi le testează și le secvențializează la Institutul de Virologie, INTA. Până acum, nicio focă-elefant nu a fost testată pozitiv în acest sezon de reproducere. Cu toate acestea, există întrebări persistente rămase de la focarul de anul trecut. De exemplu, oamenii de știință nu știu dacă virusul a fost transmis prin aerosoluri, salivă, fecale sau alte mijloace, sau dacă animalele supraviețuitoare au dobândit rezistență prin anticorpi protectori. Astfel de întrebări rămân de o mare relevanță.

În ultimul an, virusul a fost răspândit printre păsările sălbatice și a provocat focare în rândul păsărilor de curte și vacilor de lapte din Statele Unite, fiind raportate cazuri recente și în rândul lucrătorilor din domeniul avicol și al laptelui. Departamentul de Agricultură al SUA a raportat primul caz de H5N1 la porci în Statele Unite pe 30 octombrie. Nu există dovezi că H5N1 s-ar transmite de la om la om.

Călătoria unui virus 

Varianta actuală a virusului H5N1 a început să provoace probleme la scară globală în 2020. În timp ce oamenii s-au confruntat cu pandemia de COVID-19, H5N1 a început să ucidă zeci de mii de păsări marine în Europa înainte de a ajunge în Africa de Sud. În 2021, a pătruns în Statele Unite și Canada, amenințând păsările de curte și sălbatice, și s-a răspândit în America de Sud la sfârșitul anului 2022.

În februarie 2023, gripa aviară înalt patogenă a fost detectată pentru prima dată în Argentina, afectând păsările de curte din centrul intern al Argentinei pentru cinci luni.

În august 2023, după două luni fără focare în păsările de curte, virusul a apărut la leii de mare de la capătul Americii de Sud, pe coasta Atlanticului de pe insula Tierra del Fuego. De acolo, s-a răspândit rapid spre nord, cu rezultate mortale, mai întâi pentru mamiferele marine și mai târziu pentru păsările marine. În octombrie 2023, după focarele de la leii de mare, autorii studiului au realizat un recensământ al coloniei de reproducere a focilor-elefant la Punta Delgada, de pe coasta Peninsulei Valdés, înregistrând o mortalitate în masă fără precedent. Rezultatele testelor au confirmat că HPAI H5N1 era prezent în focile-elefant, precum și în mai multe stilturi care au murit în același timp.

Autorii au spus că monitorizarea continuă și cercetarea sunt esențiale pentru a înțelege mai bine evoluția virusului. Flexibilitatea sa crescută de a se adapta la noi gazde ar putea avea consecințe globale pentru sănătatea umană, conservarea faunei sălbatice și ecosisteme.

Jurnal de referință: Marcela M. Uhart et al, Epidemiological data of an influenza A/H5N1 outbreak in elephant seals in Argentina indicates mammal-to-mammal transmission, Nature Communications (2024). DOI: 10.1038/s41467-024-53766-5.

Sursa: phys.org

 Articole cu același subiect: