Un studiu internațional recent, publicat în revista „Science” și realizat cu participarea Universității de Medicină Veterinară din Viena, a descoperit că o genă care reglează metabolismul testosteronului este responsabilă pentru diferențele dintre fenotipurile masculine ale speciei migratoare de păsări Bătăuș (Calidris pugnax).

Această specie se reproduce în mlaștinile și pajiștile umede din nordul Europei și Asiei și iernează în stoluri mari în diverse regiuni ale lumii. Masculii prezintă trei fenotipuri distincte – cunoscute și sub numele de „morfe” – care sunt determinate genetic și influențează comportamentul lor sexual. Masculii „rezidenți” sau „independenți” sunt teritoriali și activi în procesul de împerechere, cei numiți „sateliți” nu manifestă agresivitate, dar participă la curtare, iar „faederii” seamănă cu femelele și se împerechează pe ascuns ori de câte ori au ocazia.

Androgenii au un rol esențial în dezvoltarea și manifestarea caracteristicilor sexuale, controlând numeroase procese fiziologice. Cercetătorii au demonstrat că diferențele de nivel ale androgenilor circulanți între cele trei morfologii masculine ale Bătăușului sunt corelate cu activitatea enzimei 17-beta-hidroxisteroid dehidrogenază 2 (HSD17B2), codificată de o genă aflată în cadrul supergenului care determină aceste variații fenotipice.

Leonida Fusani, coautor al studiului și director al Institutului Konrad Lorenz pentru Cercetare Comportamentală Comparată (KLIVV) din cadrul Vetmeduni, explică faptul că o combinație de modificări evolutive în reglarea, secvența și structura genei HSD17B2 duce la variații endocrine care stau la baza fenotipurilor reproductive. Modificările din reglementarea și secvența genei determină o conversie mai rapidă a testosteronului în cele două morfologii neagresive, „sateliți” și „faederi”. În plus, lipsa recombinării genetice cauzată de supergene accelerează probabil evoluția acestor două tipuri derivate.

Cercetarea a evidențiat o corelație clară între expresia HSD17B2 și nivelurile de testosteron. Masculii cu un nivel scăzut de testosteron au prezentat o expresie mai ridicată a HSD17B2 atât în sânge, cât și în regiunile creierului responsabile de comportamentul social și producția de testosteron, comparativ cu masculii care aveau un nivel ridicat al acestui hormon. Mai mult, izoenzimele derivate ale HSD17B2, absente la masculii cu testosteron ridicat, dar exprimate predominant la cei cu un nivel scăzut, au transformat testosteronul în androstenedionă – un androgen mai slab – cu o viteză mai mare decât izoenzima originală.

Sursa: vetmeduni.ac.at