- Detalii
- Noutăți Medicale
O genă-cheie explică diferențele de comportament ale masculilor de Calidris pugnax
- :
⏱️ Durata estimată a lecturii: ~3 min
Un studiu internațional recent, publicat în revista „Science” și realizat cu participarea Universității de Medicină Veterinară din Viena, a descoperit că o genă care reglează metabolismul testosteronului este responsabilă pentru diferențele dintre fenotipurile masculine ale speciei migratoare de păsări Bătăuș (Calidris pugnax).
Această specie se reproduce în mlaștinile și pajiștile umede din nordul Europei și Asiei și iernează în stoluri mari în diverse regiuni ale lumii. Masculii prezintă trei fenotipuri distincte – cunoscute și sub numele de „morfe” – care sunt determinate genetic și influențează comportamentul lor sexual. Masculii „rezidenți” sau „independenți” sunt teritoriali și activi în procesul de împerechere, cei numiți „sateliți” nu manifestă agresivitate, dar participă la curtare, iar „faederii” seamănă cu femelele și se împerechează pe ascuns ori de câte ori au ocazia.
Androgenii au un rol esențial în dezvoltarea și manifestarea caracteristicilor sexuale, controlând numeroase procese fiziologice. Cercetătorii au demonstrat că diferențele de nivel ale androgenilor circulanți între cele trei morfologii masculine ale Bătăușului sunt corelate cu activitatea enzimei 17-beta-hidroxisteroid dehidrogenază 2 (HSD17B2), codificată de o genă aflată în cadrul supergenului care determină aceste variații fenotipice.
Leonida Fusani, coautor al studiului și director al Institutului Konrad Lorenz pentru Cercetare Comportamentală Comparată (KLIVV) din cadrul Vetmeduni, explică faptul că o combinație de modificări evolutive în reglarea, secvența și structura genei HSD17B2 duce la variații endocrine care stau la baza fenotipurilor reproductive. Modificările din reglementarea și secvența genei determină o conversie mai rapidă a testosteronului în cele două morfologii neagresive, „sateliți” și „faederi”. În plus, lipsa recombinării genetice cauzată de supergene accelerează probabil evoluția acestor două tipuri derivate.
Cercetarea a evidențiat o corelație clară între expresia HSD17B2 și nivelurile de testosteron. Masculii cu un nivel scăzut de testosteron au prezentat o expresie mai ridicată a HSD17B2 atât în sânge, cât și în regiunile creierului responsabile de comportamentul social și producția de testosteron, comparativ cu masculii care aveau un nivel ridicat al acestui hormon. Mai mult, izoenzimele derivate ale HSD17B2, absente la masculii cu testosteron ridicat, dar exprimate predominant la cei cu un nivel scăzut, au transformat testosteronul în androstenedionă – un androgen mai slab – cu o viteză mai mare decât izoenzima originală.
Sursa: vetmeduni.ac.at
ARTICOLE CU ACELAȘI SUBIECT:
Cum rezistă ribozomii la temperaturi extreme: rolul modificărilor chimice ale ARN-ului
Un consorțiu internațional de cercetători din Israel, Germania, Statele Unite, Franța, Japonia, Chin...
Creștere accentuată a gripei aviare în Europa la final de 2025: situația la păsări și mamifere
În ultimele luni ale anului 2025, Europa se confruntă cu o creștere semnificativă a cazurilor de gri...
Cercetătorii studiază modul în care răspunsul imunitar influențează reproducția la porcii infectați cu PRRSV
Sindromul reproductiv și respirator porcin (PRRS) provoacă probleme de fertilitate la animale adulte...
Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor lansează un ghid pentru a detecta și răspunde la gripa aviară
Toamna aceasta, Europa a înregistrat o creștere semnificativă a cazurilor de gripă aviară A(H5N1) la...
- Detalii
Noutăți Articole Specializate Business
Dividende 2025: Cum optimizezi plata CASS dacă ai profit mare și ce e mai avantajos dacă profitul e mic
- Echipa Veterinarul.Ro
Firmele pot distribui dividende pe final de 2025 chiar dacă nu au bani în cont. Impozitul de 10% trebuie însă achitat până la 25 ianuarie 2026
- Echipa Veterinarul.Ro
Notificarea ANAF privind facturile netransmise în termen prin e-Factura: a fost introdus Formularul 800
- Iulia Cretu
Tranziția de la Revisal la Reges-Online: termen-limită – sfârșitul lunii septembrie
- Iulia Cretu

