Duminică, Aprilie 28, 2024

Exclusiv pentru Medici Veterinari

Rezumat:

Raspunsul comportamental al cainilor la zgomote poate fi extrem in natura, dureros pentru proprietari si o problema a bunastarii pentru caini.

Cercetarea realizata de cadre didactice de la Scoala de Stiinte Veterinare din Universitatea Bristol si finantat de RSPCA, este publicat in Animal Science Aplicate Comportament. Studiul ofera o imagine importanta privind teama cainilor de zgomote si ar putea imbunatati intelegerea semnelor comportamentale de frica sau anxietate .

In cadrul studiului au fost abordate doua cai pentru a investiga aparitia, precum si factori de risc pentru aceste comportamente; o ancheta asupra proprietarilor de caini pentru a investiga factorii generali demografici si un interviu structurat pe un sub-set de proprietari pentru a aduna mai multe informatii detaliate.

Aproape jumatate dintre proprietarii care au fost intervievati au raportat ca, cainele lor a aratat cel putin un semn de comportament tipic de frica atunci cand este expus la zgomote, cum ar fi focuri de artificii, tunete si focuri de arma, chiar daca numai un sfert au raportat exact faptul ca, cainele lor "are teama" de zgomote.

Acest lucru sugereaza ca in timp ce ei sunt constienti de raspunsul comportamental al animalului lor atunci cand este expus la un zgomot puternic, proprietarii nu recunosc acest lucru ca fiind neaparat o teama sau anxietate. Acest lucru are o importanta atat in ceea ce priveste constientizarea compromiterii bunastarii, precum si metodologia abordata astfel de un astfel de comportament.

Semnele cele mai frecvent raportate au fost de comportament vocal (latraturi de diverse intensitati, tonalitati), tremur sau tremuraturi, ascunderea. Se crede ca tremurul si agitarea sunt mai des raportate de catre proprietari decat alte comportamente, deoarece acestea sunt similare cu comportamentul omului inspaimantat.

Alte semne comportamentale specifice, cum ar fi scaderea activitatii sau salivatia abundenta, nu pot fi la fel de usor de recunoscut de catre proprietarii ca semne ale fricii si pot fi mai putin raportate. De asemenea, semnele de urinare, salivatie si distrugerea diverselor obiecte pot supara proprietarul sau poate sa il dezamageasca, si acest lucru poate influenta interpretarea semnelor ca astfel de comportamente sunt asociate cu frica.

Raspunsurile la focuri de artificii au fost cel mai frecvent raportate, dar in general raspunsurile de frica la zgomote puternice, cum ar fi focuri de artificii, focuri de arma si tunete par sa apara frecvent sugerand generalizarea ca stimuli importanti declansatori ai manifestarilor specifice fricii.

Se pare ca exista de asemenea factori de risc cum ar fi rasa, desi cele 12 rase sau tipuri de rasa care au participat la studiu nu au aratat comportamente diferite intre ele dar se presupune ca unele rase sunt mai susceptibile la reactii mai intense la frica; varsta, caz in care s-a constatat riscul crescut odata cu varsta si originea: in cazul in care cainii care traiesc cu proprietarul initial riscul este scazut in comparatie cu caini achizitionati de la producator printr-un al doilea proprietar, aspect care sprijina parerea ca o varsta timpurie de adoptie a unui caine este un avantaj in reactia cainelui la stimuli declansatori ai fricii.

Cercetatorii sugereaza ca experienta de viata a unui caine precoce este un factor important in dezvoltarea raspunsurilor la zgomote puternice specifice reactiilor de teama.

Dr. Rachel Casey, specialist european in Medicina Veterinara Comportamentala si lector in Comportamentul Animalelor de Companie si Bunastare la Universitatea din Bristol, a declarat: "Rezultatele noastre sugereaza ca la caini caracteristicile mediului in care au crescut de timpuriu, si expunerea la zgomote puternice specifice sunt implicate in dezvoltarea raspunsurilor de frica la zgomote. Interesant este ca mai putin de o treime din proprietari cautata consiliere profesionala cu privire la tratamentul pentru raspunsul animalul lor de companie la zgomote".

Cercetatorii fac apel la medicii veterinari pentru a creste gradul de constientizare in randul publicului larg cu privire la faptul ca tratamentul este atat de disponibil si eficient pentu caine in relatiile cu temerile la zgomote puternice si de a directiona proprietarii spre surse adecvate de ajutor.