O analiză recentă indică faptul că oile ar putea avea un rol aproape la fel de important ca bovinele în transmiterea febrei aftoase (FMD), deși cercetătorii consideră că sunt necesare investigații clinice mai detaliate pentru identificarea animalelor infectate.

Conform unui studiu recent publicat în revista Veterinary Research, oile ar putea juca un rol aproape la fel de important ca bovinele în transmiterea febrei aftoase. Cercetătorii susțin că este nevoie de măsuri suplimentare pentru identificarea animalelor infectate, pe baza unei analize realizate în nordul Nigeriei.

Cercetarea, desfășurată de The Pirbright Institute în colaborare cu Institutul Național de Cercetare Veterinară din Nigeria, a analizat influența micilor rumegătoare și a mediilor contaminate în răspândirea bolii.

Infectare

Studiul a constatat că „forța infecției” la oi era „comparabilă” cu cea la bovine, în timp ce pentru capre, acest indicator era „semnificativ mai scăzut”. Autorii studiului au subliniat că semnele clinice obișnuite ale febrei aftoase la micile rumegătoare „nu sunt specifice bolii”.

Totuși, Georgina Limon-Vega, una dintre cercetătoarele principale de la Pirbright, a declarat că rezultatele sugerează că „oile ar putea fi aproape la fel de importante ca bovinele în transmiterea bolii, în cadrul setării noastre de studiu”.

„Se recomandă efectuarea unor examene clinice mai detaliate la oi pentru a evita omisiunea animalelor infectate. De asemenea, este importantă realizarea de studii similare de teren în alte zone endemice pentru a înțelege mai bine rolul oilor în diferite regiuni geografice și sisteme de producție”, a adăugat aceasta.

Prelevarea de probe

Cercetarea a comparat, de asemenea, eficiența tamponării orale față de recoltarea de probe de ser și probe de mediu de la animale din zone endemice. Această ultimă metodă, care presupune prelevarea de mostre de pe suprafețe dure, frânghii, încălțăminte, vehicule de transport și alte locuri susceptibile la contaminare, s-a dovedit a fi un mijloc de supraveghere foarte eficient al febrei aftoase.

„Am constatat că prelevarea de probe din mediul înconjurător a fost foarte eficientă și un bun indicator la nivel de efectiv pentru circulația virusului febrei aftoase (FMDV) în zonă. Această metodă este deosebit de valoroasă în locurile unde recoltarea de probe individuale de la animale este dificilă sau imposibilă”, a precizat Simon Gubbins, cercetător principal al studiului.

Îngrijorări

Îngrijorările legate de febra aftoasă au crescut în ultimele luni, după confirmarea unor cazuri în Slovacia, Ungaria și Germania, ceea ce a determinat Departamentul britanic pentru Mediu, Alimentație și Afaceri Rurale (Defra) să impună la începutul acestei luni o interdicție la nivelul UE privind importul personal de carne și produse lactate în Marea Britanie.

Cercetările anterioare au arătat că prelevarea frecventă și riguroasă a probelor din mediu poate detecta un efectiv infectat cu două zile mai devreme față de perioada medie de identificare estimată în epidemia din 2001 din Regatul Unit, bazată pe inspecția clinică.

Dr. Limon-Vega a subliniat necesitatea continuării cercetărilor în lumina acestor constatări.

„Studiul nostru evidențiază importanța desfășurării studiilor de teren pentru înțelegerea transmiterii bolii în zonele în care circulă virusul febrei aftoase, în vederea planificării unor politici de control țintite și fezabile”, a declarat acesta.

Sursa: vettimes.com