George Andrei Necula povestește că, în ultimul an de facultate, el și Cristina și-au unit nu doar parcursul personal, ci și planurile profesionale, iar visul lor comun a prins contur în clinica Kiraluk Veterinary – un proiect de suflet născut din prietenie, pasiune și încredere reciprocă.

Medicul arată că deși începuturile au fost dificile, ceea ce i-a dat putere să meargă mai departe a fost implicarea totală și convingerea profundă că niciun animal nu trebuie lăsat în suferință atunci când poți face ceva pentru a-l ajuta. Am vorbit în acest interviu cu soții Necula despre începuturile în profesia de medic veterinar, despre modul în care au ales să comunice pe rețelele sociale și despre legătura care se creează cu proprietarii, atunci când aceștia primesc un conținut educațional de la cabinet, în format ușor de înțeles.

Unele videoculipuri de pe rețelele sociale povestesc într-un umor discret despre provocările pe care un medic veterinar le întâmpină în era în care comunicarea nu se mai realizează doar față în față, ci este și mediată de aceste canale noi de comunicare.

În interviul pe care ni l-a acordat medicul veterinar George Andrei Necula a arătat că decizia de a comunica online într-un stil relaxat și autentic nu a fost una planificată strategic, ci o alegere naturală, care le-a permis să ajungă mai ușor la inimile oamenilor și să transmită informații medicale într-un mod accesibil și sincer.

Pentru început, spuneți-ne câteva cuvinte despre voi. Când ați simțit, fiecare în parte, că medicina veterinară este drumul pe care doriți să mergeți – și cum a apărut ideea de a construi împreună un proiect comun precum cabinetul Kiraluk? Și dacă vă puteți prezenta pentru cititorii noștri care nu au avut ocazia încă să vă cunoască.

Andrei:
Am intrat în contact cu meseria de medic veterinar încă de mic, datorită faptului că tatăl meu este și el medic veterinar. Mi-am petrecut foarte mult timp alături de el, fie în cabinet, fie pe teren (el fiind și medic de CSV), iar treptat a început să mă fascineze meseria pe care o practica.
În liceu am fost atras de mai multe domenii - fizica, chimia, informatica - dar în clasa a 12-a a venit momentul deciziei. Medicina veterinară era deja familiară, o știam din interior, îi înțelesesem greutățile și satisfacțiile, așa că am ales cu inima împăcată.
Cristina:
Încă din copilărie îmi plăcea să mă joc cu animalele - preferam pisicile în detrimentul păpușilor.
În liceu am ajuns la concluzia că îmi doresc să ajut animăluțele din jur și ce soluție mai bună poate exista decât să devin medic veterinar? Așa că am început să învăț pentru a putea intra la facultate și pentru a-mi clădi un viitor în această meserie.

La finalul facultății aveam mai multe variante de a continua în meseria de medic veterinar, însă orele de practică făcute în clinica de medicină veterinară pentru animale mici din cadrul facultății ne-au făcut să alegem să tratăm animale de companie (câini, pisici, iepuri și alte exotice).
Cum niciunul din noi nu era din București, am decis să ne mutăm la Târgoviște, unde am înființat Kiraluk Veterinary în 2017, imediat după absolvire.

Povestea noastră:

Ne-am cunoscut la facultate, încă din primul an, în sala de curs. Nu eram în aceeași grupă, dar aveam același interes pentru a învăța, așa că prietenia s-a legat natural, fără prea mult efort.

Mai târziu am început să petrecem tot mai mult timp împreună și am descoperit că avem mai multe în comun decât ne imaginam. Așa că prietenia noastră s-a transformat, pas cu pas, în ceva mai profund.

Ne-am susținut reciproc în anii care au urmat, iar în ultimul an de facultate am început să ne facem planuri de viitor împreună - planuri care au stat la baza formării Kiraluk Veterinary, proiectul nostru de suflet.

Ne puteți povesti despre începuturile voastre în profesie și ce v-a dat încredere să continuați?

Începutul a fost destul de dificil. Eram proaspăt absolvenți și, deși aveam la activ multe ore de practică și văzusem numeroase cazuri, a fost un sentiment aparte să ne trezim dintr-o dată singuri - față în față cu pacienții și cu stăpânii lor.

În facultate învățam totul etapizat, pe rând, dar în practică realitatea arată altfel: nu începi cu cazurile ușoare, ci cu primul caz care îți intră pe ușă. Unele erau mai simple, altele ne puneau serios la încercare. În acele momente, ne întorceam la cărțile de specialitate, reluam informațiile și ne consultam între noi până când găseam cea mai bună soluție pentru pacientul din fața noastră.

Au fost și situații în care pacienții aveau mai multe probleme deodată, iar complexitatea lor ne forța să ieșim din zona de confort. În același timp, existau și provocări legate de relația cu proprietarii - unii nu doreau să fie trimiși în altă parte, chiar și când le explicam sincer că anumite cazuri ne depășeau. Asta ne-a motivat să învățăm și mai mult, să devenim cât mai buni și să le oferim ajutorul cel mai corect și profesionist posibil.

Ce ne-a dat încredere să continuăm a fost faptul că ne-am implicat trup și suflet încă de la început. După terminarea facultății, ne-am dedicat complet amenajării spațiului în care urma să funcționeze cabinetul - l-am renovat, reorganizat și transformat în ceva al nostru. Ne-a ținut motivați ideea că, dacă perseverăm, vom avea rezultate.

Și, poate cel mai important: nu puteam să lăsăm un animal în suferință fără să facem tot ce ține de noi pentru a-l ajuta. Asta a fost mereu motorul nostru.
 

Andrei, ai ales să comunici pe rețelele sociale într-un mod relaxat, prietenos și plin de umor. A fost o alegere strategică sau pur și simplu... naturală?

Inițial, am vrut să fim cât mai organizați. Am început cu videoclipuri structurate și indicații clare. Doar că, pe parcurs, ne-am dat seama că stilul acela nu ne reprezintă în totalitate. Filmările mergeau greoi, iar rezultatul nu avea energia noastră reală.

Așa că am decis să facem un clip spontan, complet din inimă - fără filtru, fără repetiții, fără regie. Doar eu, așa cum sunt, spunând lucruri în care cred. Și această autenticitate fără filtru ne-a adus mult mai aproape de inimile oamenilor.

A devenit clar că stilul acesta un pic mai relaxat și prietenos ni se potrivește destul de bine. Nu a fost o alegere strategică în sensul clasic, dar a fost cu siguranță o alegere bună.

În același timp, vrem în continuare să transmitem informații prețioase, mai ales când vine vorba despre subiecte medicale care necesită o documentare temeinică - iar în astfel de cazuri, clipurile structurate sunt în continuare cea mai bună opțiune. Așa ne asigurăm că mesajul este clar, responsabil și cu adevărat util pentru cei care ne urmăresc.

Cum a evoluat relația cu publicul online de la primele postări până acum? Ați simțit că acest ton „ușor” a influențat tipul de clienți care vin în clinică?

Relația cu publicul online este încă la început - avem activitate în online de doar aproximativ două luni și jumătate, timp în care am experimentat mai multe formate și stiluri de conținut. Nu considerăm că abordarea noastră este „ușoară”, ci accesibilă.

@kiraluk.veterinary 💻🐾 Între tehnologie și iubire pentru blănoși – găsim mereu o cale. Glumim, desigur 😸 Pentru un diagnostic eficient… vă așteptăm la un consult. 💙 . . . #pisica #blănos #vet #kiraluk #grijă #veterinar #romania #targoviste #cat #consultatie #petcare #funny #fyp #fy #viral #petparents #iubire #techvet #animale #modern #summervibes #summer #pool #rusalii #vara #caldura ♬ Investigations - Kevin MacLeod

Credem cu tărie că informația medicală veterinară trebuie să poată ajunge la oricine - indiferent dacă este la primul animal de companie sau are deja experiență.

Nu poți educa eficient dacă te exprimi într-un limbaj inaccesibil. Iar misiunea noastră este, înainte de toate, una de educare.

Am primit, încă din primele zile, și mesaje de sprijin, dar și critici. Ce ne-a dat putere să continuăm a fost faptul că oamenii cu suflet bun s-au adunat în jurul mesajelor noastre și au început să formeze o comunitate reală în jurul comentariilor. Chiar am avut un videoclip în care îndemnam oamenii să adopte pisici, nu să cumpere, și ne-au umplut inimile reacțiile din comentarii - oameni care ne-au trimis poze cu pisici de pe stradă, cărora le-au oferit o casă. Ne dureau degetele de la atâtea inimioare pe care le dădeam pozelor. 

Publicul nostru este format tocmai din oameni care își doresc să înțeleagă, să facă alegeri informate și care apreciază faptul că ne pasă nu doar de pacienți, ci și de stăpânii lor.
Selectarea clientelei s-a făcut natural, prin felul în care am lucrat din prima zi. Social media doar ne ajută să comunicăm mai bine cu comunitatea.

Spune-ne sincer: se vede în cabinet ce faceți în online? Există un impact real în numărul de pacienți sau în tipul de relație medic–proprietar?

Este, sincer, prea devreme să vedem un impact direct și masurabil în numărul de pacienți, având în vedere că facem asta de scurt timp. Însă da, începem deja să observăm mici semnale - în special în rândul clienților noștri fideli.

Oamenii care vin constant la noi au început să urmărească filmulețele, fie pentru a învăța câte ceva nou, fie pentru modul în care sunt prezentate informațiile.

Vedem o creștere în awareness, în înțelegerea termenilor medicali, în întrebările pe care le pun și în felul în care discută despre animăluțele lor. Asta ne arată că educația prin conținut accesibil începe să dea roade. 
Sperăm ca prin filmulețele noastre, același tip de relație bazată pe încredere, empatie și educație să ajungă la cât mai mulți posesori de animale.

Cât de mult timp alocați promovării online? E un efort constant sau mergeți mai mult „pe inspirație”? Aveți un ajutor care vă publică, editează conținutul sau îl realizați singuri? 

Având un program deja încărcat - cu activitate în cabinet, intervenții de teren și, mai nou, statutul de părinți - timpul pentru promovare online este limitat. Tocmai de aceea am ales să lucrăm cu o echipă de marketing care să ne ajute cu partea tehnică și de strategie.

La început am fost puțin reticenți - nu știam exact cât timp va necesita acest tip de comunicare și dacă ne vom descurca. Norocul nostru a fost că i-am întâlnit chiar în cabinet pe Miriam și Robert, doi tineri extrem de talentați și dedicați, care au venit cu pisicuțele lor la control. Dincolo de grija pentru blănoase, ne-au atras prin energia lor și pasiunea pentru ceea ce fac. Împreună formează Miller Studios, iar din această întâlnire aparent întâmplătoare s-a născut o colaborare care ni se potrivește perfect.

Timpul efectiv pe care îl alocăm este de aproximativ 6-8 ore pe lună, în funcție de cât de multe videoclipuri filmăm. Uneori mai mult, alteori mai puțin - dar totul este planificat în funcție de disponibilitatea noastră și tipul de content stabilit împreună cu echipa.

Nu considerăm acest efort o povară. Facem videoclipuri despre ceea ce vedem în cabinet zi de zi, despre întrebările care se repetă, despre situații care pot fi prevenite. Dacă ai puțină răbdare să asculți proprietarii, înțelegi rapid unde sunt lipsurile de informație. Alte idei vin din inspirația de moment sau din informații medicale noi pe care vrem să le împărtășim.

Un alt avantaj al colaborării este că echipa ne ajută să ne apropiem de publicul online într-un mod strategic: prin videoclipuri mai catchy care captează atenția, urmate de conținut educativ care să le ofere valoare reală. Acesta este, de fapt, planul - și ne bucurăm că începe să prindă contur.
 

Considerați că stilul de comunicare din social media v-a ajutat să vă selectezi, într-un fel, clienții? Ați atras oameni care rezonează cu felul vostru de a vedea medicina veterinară?

Este, sincer, prea devreme să tragem concluzii clare în acest sens. Ce putem spune însă cu siguranță este că selecția clienților a început cu mult înainte de social media, prin modul în care lucrăm și comunicăm în cabinet, față în față.

Suntem foarte mândri că am început să vorbim și în online. Faptul că reușim să educăm, că vedem oameni curioși și implicați, care sunt dornici să învețe, ne motivează. Stilul nostru accesibil face ca mesajul nostru să ajungă acolo unde este cea mai mare nevoie de el.

Obiectivul nostru nu este doar să atragem pacienți, ci să construim o comunitate în care medicina veterinară este înțeleasă, respectată și aplicată cu responsabilitate.

Care sunt cele mai mari provocări pe care le întâmpinați în comunicarea cu proprietarii de animale, atât în online, cât și în cabinet?

Una dintre cele mai mari provocări este lipsa de răbdare. În cabinet, atunci când problema este mai complexă și necesită explicații detaliate, ne lovim uneori de nerăbdarea proprietarilor - mai ales în cazurile în care lipsesc noțiunile de bază despre sănătatea animalului. Asta face comunicarea mai grea și poate îngreuna luarea celor mai bune decizii pentru pacient.

O altă dificultate apare atunci când pacientul nu vine cu persoana care locuiește cu el zi de zi. Anamneza este esențială pentru un diagnostic corect, iar dacă nu avem răspunsuri clare la întrebările noastre, ne este mult mai greu să ajutăm cu adevărat.
Ne confruntăm și cu ceea ce noi numim „folclor medical” - idei învechite, mituri sau obiceiuri care nu mai sunt practicate de mult timp în medicina veterinară modernă. Mulți proprietari vin cu sugestii sau solicitări bazate pe ce au văzut acum 10 ani, sau pe ce „a funcționat odată” la alt animal. În plus, apar frecvent produse și suplimente promovate agresiv, dar fără bază științifică reală - și e nevoie de mult tact pentru a explica diferența dintre reclamă și realitate.
O provocare tot mai frecventă este și utilizarea necritică a inteligenței artificiale sau a motoarelor de căutare. Deși AI poate fi un instrument bun în mâinile potrivite, algoritmii sunt construiți să valideze convingerile utilizatorului. Dacă un proprietar insistă într-o anumită direcție, există riscul ca AI-ul sau internetul să „confirme” acea idee, chiar dacă nu e corectă. Iar asta poate crea confuzie și neîncredere în fața explicațiilor oferite de medicul veterinar.
Tocmai de aceea, comunicarea rămâne una dintre cele mai importante părți ale meseriei noastre - și, probabil, cea mai sensibilă.

Ce sfat ați oferi unui coleg veterinar care vrea să înceapă promovarea online, dar nu știe de unde să înceapă sau se teme că „nu e genul lui”?

Înainte de toate, să se gândească bine de ce vrea să facă asta. Dacă motivul vine dintr-un loc autentic - din pasiune, din dorința de a educa, de a ajuta, de a face bine - atunci motivația de a continua apare mult mai ușor.

Cel mai simplu mod de a începe este să fii tu însuți. Nu e nevoie de personaje, de roluri, de glume forțate. Dacă tu nu știi cine ești și ce valori vrei să transmiți, va fi greu să construiești o voce online care să fie coerentă și sinceră.

Și mai e ceva important: nu toată lumea trebuie să aibă o prezență în online. Dacă simți că nu e „genul tău”, nu te forța. Fă ce îți aduce bucurie și ce știi că faci bine. Dacă se întâmplă să fie și util pentru alții - cu atât mai bine.
Nu există o rețetă perfectă, dar autenticitatea rămâne cea mai bună strategie pe termen lung.

Ați observat o schimbare în modul în care proprietarii privesc meseria de medic veterinar datorită educației din online?

Am observat mai degrabă modul în care este percepută meseria din cauza articolelor sau review-urilor negative care circulă online - multe dintre ele fiind postate fără un motiv real sau fără să ofere contextul complet.

Meseria de medic veterinar este, din păcate, adesea judecată prea aspru și prea repede. Și da, se simte asta în felul în care unii oameni interacționează cu noi.

Tocmai de aceea credem că e important să fim prezenți în online și să arătăm, cât mai onest, ce înseamnă cu adevărat medicina veterinară. Sperăm ca, alături de colegii noștri - fie că sunt sau nu activi în social media - să reușim împreună să schimbăm imaginea greșită care planează uneori asupra acestei meserii.
Meseria aceasta este despre grijă, dedicare, educație continuă și multă empatie - și merităm cu toții ca asta să fie văzut și înțeles mai clar.

Și, în final, dacă ar fi să alegeți un singur mesaj pe care vreți să-l rețină publicul vostru— fie online, fie în cabinet — care ar fi acela?

Medicina veterinară este, prin definiție, o profesie liberală. Dar într-o perioadă în care presiunile externe cresc - economice, legislative, comerciale - libertatea noastră profesională nu mai este garantată. Trebuie susținută activ, prin fiecare alegere pe care o facem.

Credem că fiecare cabinet ar trebui să își definească propria identitate: una bazată pe valorile echipei, pe viziunea despre actul medical și pe modul în care relaționează cu proprietarii de animale.

Pentru noi, construirea unei prezențe online autentice a fost modul prin care ne-am afirmat această identitate și am ales să rămânem independenți.
Îi încurajăm pe toți colegii noștri să facă același pas. Să fie deschiși, să comunice sincer și să se susțină reciproc. Doar așa putem păstra caracterul uman - și cu adevărat liber - al profesiei noastre.