Un studiu realizat de Universitatea de Medicină Veterinară din Viena, în colaborare cu Universitatea din Viena și alte structuri de cercetare, arată că atitudinile conștiente și inconștiente ale oamenilor pot influența modul în care animalele se comportă în cadrul unor teste standardizate.

Cercetătorii atrag atenția că acest tip de influență poate modifica rezultatele testelor și poate accentua aparent diferențele dintre specii. Efectele pot apărea și în interacțiunile obișnuite dintre oameni și animale, cu implicații pentru bunăstarea animalelor, siguranță și deciziile bazate pe evaluarea comportamentului.

Studiul a fost realizat la Konrad-Lorenz-Institut für Vergleichende Verhaltensforschung (KLIVV), în colaborare cu Universitatea din Viena și Wolf Science Center (WSC).

Au fost analizate atitudinile și reacțiile antrenorilor

Cercetătorii au analizat antrenori cu experiență în lucrul cu câini și lupi. Animalele fuseseră crescute în condiții similare și erau obișnuite cu prezența oamenilor.

Înaintea testelor, cercetătorii au măsurat atât atitudinile conștiente ale antrenorilor față de câini și lupi, cât și preferințele lor inconștiente. Ulterior, în cadrul unor teste standardizate de sociabilitate, au fost înregistrate și analizate comportamentul oamenilor și al animalelor, precum și reacții fiziologice, inclusiv variabilitatea ritmului cardiac.

Rezultatele au arătat că atitudinile conștiente și cele inconștiente nu erau corelate între ele și aveau efecte independente.

Lupii au manifestat mai multă apropiere și mai puțin disconfort în interacțiunea cu antrenorii care aveau, la nivel conștient, atitudini mai pozitive față de lupi.

În același timp, antrenorii care au manifestat, în cadrul unui test de asociere implicită, o preferință pentru câini în raport cu lupii au prezentat o variabilitate mai redusă a ritmului cardiac în timpul interacțiunilor cu ambele specii, ceea ce indică un nivel mai ridicat de tensiune fiziologică. Aceste modificări au fost asociate cu comportamentul de apropiere manifestat de lupi.

Lupii au fost mai sensibili la reacțiile oamenilor

Deși antrenorii cunoșteau ambele specii de mult timp și într-un mod similar, acestea au avut atitudini mai pozitive față de câini și au interacționat mai deschis cu ei.

Lupii au reacționat mai sensibil decât câinii la atitudinile și starea fiziologică a antrenorilor. Atunci când ritmul cardiac și variabilitatea ritmului cardiac au crescut, indicând mai multă mișcare și o stare de relaxare mai accentuată, lupii au manifestat un comportament mai orientat către oameni. Câinii au fost influențați într-o măsură mult mai mică.

„Chiar și atunci când procedurile sunt standardizate, iar cercetătorii nu cunosc ipotezele, atitudinea noastră interioară se poate «strecura» în teste și poate modifica comportamentul animalelor”, explică Svenja Capitain, autoarea principală a studiului, de la Universitatea de Medicină Veterinară din Viena. Ea adaugă că animalele pot percepe foarte bine oamenii prin cuvinte, acțiuni și semnale fiziologice subtile.

Friederike Range, autoarea principală responsabilă de partea finală a studiului, de la Universitatea de Medicină Veterinară din Viena, atrage atenția că diferențele observate între câini și lupi în studiile comparative sunt atribuite adesea domesticirii sau capacităților cognitive.

„Dacă însă câinii și lupii reacționează diferit la atitudinea și semnalele corporale ale oamenilor, diferențele aparent specifice speciei ar putea fi, de fapt, rezultatul influențelor umane”, spune Friederike Range. Ea consideră că cercetarea are nevoie de metode prin care influența persoanelor implicate să fie redusă mai mult, dincolo de procedurile obișnuite de orbire a studiilor.

Implicații pentru cercetare și practica veterinară

Autorii consideră că rezultatele indică o posibilă sursă suplimentară de distorsionare a studiilor pe animale, pe lângă efectul de așteptare cunoscut.

Dacă atitudinile oamenilor diferă în funcție de specie, populație, rasă sau chiar de individ, acestea pot amplifica sau diminua fără intenție diferențele aparent observate în comportamentul animalelor față de oameni.

Fenomenul poate fi relevant și în situații practice, deoarece diferențele subtile în starea și comportamentul oamenilor pot influența reacțiile animalelor în cabinetele veterinare, în gospodării, în timpul antrenamentului câinilor de serviciu și de asistență, în grădini zoologice sau în întâlnirile cu animalele sălbatice.

Pentru obținerea unor rezultate mai fiabile, autorii recomandă măsurarea și raportarea atitudinilor persoanelor care efectuează testele și, atunci când este posibil, a identității acestora, standardizarea și documentarea mai strictă a comportamentului uman, reducerea prezenței directe a oamenilor sau automatizarea procedurilor și repetarea studiilor în mai multe locații.

Sursa: vetmeduni.ac.at