Un studiu realizat de cercetători de la Harvard arată că experiențele negative din primele șase luni de viață ale unui cățel pot influența puternic comportamentul acestuia la maturitate. Fenomenul seamănă mult cu ceea ce se întâmplă la oameni, unde abuzul, neglijarea și traumele din copilărie pot avea efecte de lungă durată.

Cercetarea, publicată în Scientific Reports, a analizat aproape 4.500 de câini. Proiectul a fost desfășurat în laboratorul coordonat de Erin Hecht, profesor în Departamentul de Biologie Evolutivă Umană. Datele au fost colectate de Julia Espinosa, care a cerut proprietarilor să completeze un chestionar despre experiențele timpurii ale animalelor: pedepse dure precum loviri, ținerea forțată a botului sau imobilizarea pentru „dominare”, dar și traume precum viața pe stradă, atacuri din partea altor câini sau accidente rutiere.

Potrivit Juliei Espinosa, în populația generală de câini se observă o influență semnificativă a experiențelor de viață asupra comportamentului. Ea a remarcat însă că efectul diferă în funcție de rasă, ceea ce sugerează și un rol ereditar în felul în care câinii reacționează la stres.

Erin Hecht a explicat că sistemul nervos este mai sensibil în primele luni de viață, iar rezultatele studiului arată că traumele din această perioadă au cel mai puternic impact asupra fricii și agresivității ulterioare. Ea a menționat că această observație se potrivește cu ceea ce se știe deja despre oameni și alte animale.

Studiul a găsit diferențe mari între rase în ceea ce privește nivelurile de bază ale fricii și agresivității. Rasele crescute istoric pentru protecția animalelor sau pentru vânătoare de animale mari tind să fie mai agresive. Chiar și în interiorul aceleiași rase însă, cățeii care au trecut prin traume au prezentat mai multă teamă și agresivitate comparativ cu cei fără astfel de experiențe. Aceste efecte au fost cel puțin la fel de puternice ca influența sexului sau a sterilizării.

Impactul traumelor timpurii a fost deosebit de puternic la rase precum American Eskimo, American leopard hound și Husky siberian, în timp ce Labradorii au arătat mai puține modificări de comportament.

În cadrul studiului, 52% dintre câini proveneau din rase pure, iar 48% erau metiși sau cu origini necunoscute. Aproximativ o treime dintre animale avuseseră parte de adversități în primele luni de viață. Erin Hecht a precizat însă că procentul este probabil mai mare decât în populația generală de câini, deoarece cercetătorii au recrutat intenționat animale cu istoric traumatic.

Unele povești au fost deosebit de triste. Un pui de golden retriever era hrănit cu doar câteva linguri de mâncare pe zi, iar la șase luni cântărea doar 9 kilograme. Cu toate că s-a refăcut fizic după salvare, a rămas foarte temător.

Concluzia cercetătorilor este că și câinii poartă cu ei, pe termen lung, urmele experiențelor din primele luni de viață. Erin Hecht a remarcat că poate acest lucru îi apropie mai mult de oameni decât ne-am fi imaginat.

Articol: Julia Espinosa et al, Influence of early life adversity and breed on aggression and fear in dogs, Scientific Reports (2025). DOI: 10.1038/s41598-025-18226-0

Sursa: phys.org