Virusurile gripei aviare reprezintă o amenințare tot mai mare, având potențialul de a se adapta la om și de a declanșa viitoare pandemii. Folosind o abordare de tip One Health, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) au emis avize științifice care evaluează mutațiile virusului gripei aviare și potențialul acestor virusuri de a se răspândi la om, împreună cu recomandări pentru sectorul sănătății animale și cel al sănătății publice. Activitatea celor două agenții se bazează pe date ample, inclusiv analize genetice, studii de caz la om și prezența anticorpilor pentru a prezenta riscurile actuale și strategiile de atenuare.

„Evoluțiile globale ne cer să rămânem în alertă și să ne asigurăm că Europa este pregătită să răspundă amenințării gripei aviare”, a declarat Pamela Rendi-Wagner, directorul ECDC.  „ECDC sprijină statele membre ale UE/SEE în pregătirea, prevenirea și limitarea potențialelor focare viitoare la animale și oameni. Existența unor planuri de pregătire solide este esențială pentru protejarea sănătății publice în Europa.” 

„În 2024, virusurile gripei aviare și-au extins raza de acțiune, infectând specii neafectate anterior. Munca noastră identifică mutații-cheie legate de o potențială răspândire la om, care necesită detectare și răspuns rapid. Colaborarea și schimbul de date de-a lungul lanțului de actori implicați rămân esențiale în abordarea situațiilor emergente”, a declarat Bernhard Url, director executiv interimar al EFSA.

Experții au elaborat o listă detaliată de mutații, din care au identificat 34 de mutații genetice ce ar putea crește potențialul virusurilor gripei aviare de a se răspândi la oameni. Prin analiza moleculară și supravegherea genomică, laboratoarele de sănătate animală și publică pot utiliza această listă, care trebuie actualizată continuu, pentru a monitoriza apariția tulpinilor cu potențial de transmitere la oameni.

Opinia științifică evidențiază, de asemenea, modul în care adaptarea virusurilor gripei aviare la mamifere poate fi influențată de factori precum mutațiile genetice, recombinarea materialului genetic între virusuri și interacțiunea cu răspunsul imun al gazdei. Pe lângă acești factori intrinseci, există și factori extrinseci care pot crește riscul de transmitere la oameni, cum ar fi activitățile umane și schimbările de mediu ce favorizează contactul dintre fauna sălbatică, păsări domestice, animale de fermă și oameni. Practicile agricole cu densitate mare a animalelor, măsurile deficitare de biosecuritate, defrișările, urbanizarea și comerțul global amplifică riscul de transmitere a virusului de la animale la oameni.

Recomandări cheie:

• Analiza genetică: Utilizarea secvențierii genetice pentru a detecta din timp mutațiile sau adaptările virusului la mamifere. Investiții în sisteme care permit identificarea rapidă a virusurilor emergente și a mutațiilor care favorizează transmiterea de la animale la oameni.
• Supravegherea animalelor: Monitorizarea mamiferelor bolnave sau moarte care au fost în contact cu păsări sălbatice, păsări domestice sau alte mamifere infectate. Urmărirea cazurilor de îmbolnăvire inexplicabilă în perioadele și regiunile cu risc ridicat de gripă aviară.
• Supravegherea sănătății publice: Testarea persoanelor expuse și trimiterea de rutină a probelor pentru identificarea subtipului de gripă. În timpul focarelor la animale, spitalele ar trebui să intensifice monitorizarea și vigilența, în special în perioadele de vârf ale sezonului gripal, când riscul de recombinare genetică între virusuri este mai mare.
• Măsuri de prevenție: Implementarea unor măsuri stricte de biosecuritate în ferme, instruirea personalului, vaccinarea păsărilor domestice și pregătirea planurilor de intervenție în caz de focar. Persoanele expuse riscului ar trebui să urmeze ghidurile privind vaccinarea antigripală și tratamentul antiviral.
• Măsuri de pregătire pentru sănătatea publică: Creșterea gradului de conștientizare în rândul grupurilor cu risc ridicat și al publicului larg, precum și instruirea cadrelor medicale pentru recunoașterea și gestionarea gripei aviare. Asigurarea unor planuri coordonate de răspuns pentru cazurile umane. Elaborarea de ghiduri și proceduri standard pentru testarea persoanelor expuse și a contactelor pacienților, inclusiv protocoale de prevenție. Integrarea răspunsului la cazurile umane în planurile naționale de prevenire, pregătire și intervenție.

Pe lângă această opinie științifică, agențiile au elaborat un ghid privind investigarea și controlul focarelor de gripă aviară care afectează atât oamenii, cât și animalele, folosind o abordare coordonată „One Health”. Experții au creat diagrame de flux ce detaliază acțiunile de răspuns pentru cinci scenarii de focar la interfața om-animal-mediu, subliniind importanța unei reacții interdisciplinare din partea tuturor părților implicate. Această inițiativă va sprijini statele membre în elaborarea unor ghiduri naționale adaptate.

Sursa: efsa.europa.eu